Serbia riscă să piardă fonduri europene de până la 1,5 miliarde de euro, în condițiile în care Comisia Europeană analizează suspendarea plăților, din cauza regresului democratic și a legăturilor strânse pe care Belgradul continuă să le întrețină cu Moscova, scrie Politico.
Țara balcanică nu este stat membru al Uniunii Europene, dar, după lansarea negocierilor de aderare în 2014, este eligibilă pentru fonduri și granturi menite să sprijine reformele legislative. O decizie de suspendare a plăților ar complica și mai mult procesul de extindere al UE, într-un moment în care state precum Ucraina și Muntenegru avansează rapid pe drumul spre aderare, în timp ce capitale influente precum Parisul cer prudență.
„Suntem tot mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia”, a declarat pentru POLITICO Marta Kos, comisarul european pentru Extindere. „De la legi care subminează independența justiției, până la represiunea împotriva protestatarilor și ingerințele repetate în presa independentă”.
Potrivit oficialului european, Comisia evaluează în prezent dacă Serbia mai îndeplinește condițiile pentru „plățile din instrumentele financiare ale UE”.
Patru oficiali europeni care lucrează cu statele candidate, citați sub protecția anonimatului, au confirmat că, în ultimele săptămâni, în interiorul Comisiei a crescut presiunea pentru blocarea fondurilor. Bruxellesul a criticat deja public reformele judiciare impuse de președintele sârb Aleksandar Vučić, al cărui guvern se confruntă cu proteste masive.
Belgradul: „Nu renunțăm la aderare”
Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu Bruxellesul, a declarat că este „convins că nu vom ajunge în acel punct” al suspendării fondurilor și că „nu renunțăm la obiectivul aderării depline la UE”. Discuțiile intense cu Comisia continuă, a precizat oficialul sârb.
Pachetul de legi privind restructurarea instanțelor și schimbarea modului de numire a judecătorilor și procurorilor a fost calificat de Marta Kos, încă de la anunțarea sa, drept „un pas înapoi serios” pentru Serbia.
Comisia de la Veneția – organismul consultativ juridic al Consiliului Europei – urmează să emită la sfârșitul lunii o opinie de specialitate asupra modificărilor legislative controversate din Serbia. Potrivit a doi dintre oficialii europeni citați de Politico, această opinie ar putea fi impulsul de care Comisia are nevoie pentru a îngheța fondurile destinate Belgradului.
Marta Kos a precizat că va cere Serbiei să își „alinieze legile privind justiția la recomandările Comisiei de la Veneția”. Belgradul „a comunicat clar” că va respecta recomandările „de îndată ce le va primi”, a replicat ambasadorul Apostolovic.
UE este cel mai mare finanțator al Serbiei: între 2021 și 2024 a alocat peste 586 de milioane de euro în granturi nerambursabile, iar alte până la 1,5 miliarde de euro sunt disponibile, condiționat de reforme. Potrivit guvernului de la Belgrad, Serbia a primit din anul 2000 încoace peste 7 miliarde de euro în fonduri și investiții europene.
Cu toate acestea, Serbia merge de ani de zile pe un fir întins: cochetează cu Moscova, în timp ce încasează banii Bruxellesului.
Sofija Todorovic, director al organizației pentru drepturile omului din Balcani YIHR, a declarat că libertatea presei și statul de drept în Serbia se află „în moarte clinică”, din cauza presiunilor puse de guvern pe jurnaliști. Ea a făcut apel la Comisie să intervină „înainte ca în Serbia să se instaleze bezna aproape totală”.
Răbdarea UE cu Belgradul s-a subțiat vizibil în ultimele luni. În noiembrie, un raport dur privind progresul aderării Serbiei avertiza asupra regresului și a „narațiunii anti-UE” promovate „la cele mai înalte niveluri” ale politicii sârbe.
Tensiunile s-au accentuat în decembrie, când președintele Vučić a boicotat summitul UE–Balcanii de Vest. Liderul sârb, care și-a păstrat legăturile strânse cu Moscova pe parcursul întregului război purtat de Rusia împotriva Ucrainei, s-a plâns de ritmul lent al negocierilor de aderare.
Într-un articol comun semnat în februarie cu omologul său albanez, Vučić a afirmat că ar prefera o apropiere economică de UE – de exemplu, prin aderarea la piața unică și la spațiul de liberă circulație – în locul unei aderări politice depline. Marta Kos a respins aceste propuneri, argumentând că și pentru un asemenea parcurs ar fi necesare reforme substanțiale.
Punctul de ruptură
Luna trecută, Serbia a intrat sub tirul criticilor europene în urma unor semnalări privind violențe și nereguli la alegerile locale, precum și după ce poliția a intervenit într-o universitate, unde sute de studenți s-au confruntat cu forțele de ordine.
Un oficial european a declarat că aceste evenimente recente, alături de cooperarea continuă a Serbiei cu Moscova, au reprezentat punctul de ruptură în relația Bruxelles–Belgrad și au determinat o înăsprire a poziției executivului european.
„În calitate de țară candidată, ne așteptăm ca Serbia să fie alături de noi pe politica externă și să își alinieze mai îndeaproape pozițiile cu ale noastre”, a declarat Marta Kos, fără a menționa însă explicit Rusia.