Fenomenul El Niño din acest an are aproape 70% șanse să devină cel mai intens de acest fel înregistrat vreodată. El Niño provoacă deja manifestări meteorologice extreme în întreaga lume, deși se preconizează că va atinge apogeul abia în noiembrie.
Fenomenul climatic ce are loc o dată la doi până la șapte ani apare atunci când vânturile din est, care în mod normal rețin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar, permițând acestora din urmă să revină la suprafață și să se deplaseze către est.
Roxana Bojariu, șefa Departamentului de Climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a vorbit duminică, la Antena 3 CNN, despre impactul asupra Europei și României.
"Vom avea, într-adevăr, un fenomen nou, cu o intensitate maximă în iarnă. Și dacă vorbim deja de anomalii de peste 2 grade Celsius într-o zonă critică din Pacificul tropical, în noiembrie am putea ajunge la circa 4 grade Celsius peste ceea ce ar fi normal.
Asta ne duce la un episod fără precedent, care ar depăși inclusiv episodul din 2015 - 2016 la intensitate maximă. Mulți colegi climatologi care studiază fenomenul spun că suntem 'în ape necunoscute'. În orice caz, pentru Europa și pentru România, evident, impactul este unul indirect.
Climatolog ANM: O sursă de căldură în Pacificul tropical poate favoriza o iarnă severe în emisfera nordică
Dar, așa cum arată studiile de până acum, acest impact indirect se face prin modurile de circulație din sectorul Atlanticul european și prin vortexul polar din iarnă. Ori, studiile arată că o sursa de căldură în Pacificul tropical poate favoriza episoade de iară mai severă în întreaga emisfera nordică, inclusiv în Europa. Oricum, dacă vor fi episoade cu condiții severe, ele vor fi limitate în timp.
În acest moment, nu putem spune clar care va fi localizarea lor în Europa, în America de Nord, în Asia, cu atât mai puțin în România. Totuși, ne putem aștepta, în orice caz, la fenomene extreme și în Europa.
Efectele directe sunt pentru Australia, care va avea, probabil, probleme cu o vară foarte secetoasă, cu incendii de vegetație mai ales în nord și est. În Africa de Sud va fi secetă, vor fi precipitații mult mai abundente în sudul Statelor Unite și în zone de pe coasta vestică a Americii de Sud, cea de la Pacific", a spus Roxana Bojariu la Antena 3 CNN.
El Niño este amplificat la extrem, avertizează ONU, în timp ce țările se pregătesc de impact
Lumea a intrat într-o "zonă periculoasă a fenomenelor meteorologice extreme", pe măsură ce efectele fenomenului El Niño încep să fie resimțite la nivel global, a avertizat șeful ONU, António Guterres, citat de BBC.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a publicat cele mai recente date despre acest fenomen meteorologic natural, care ar putea deveni cel mai puternic din ultimii 70 de ani și ar urma să persiste cel puțin până în februarie 2027.
El Niño modifică tiparele meteorologice din întreaga lume, împingând unele regiuni spre secetă, în timp ce altele se confruntă cu taifunuri mai puternice și inundații.
În principala regiune de monitorizare din Pacific, temperaturile de la suprafața apei au fost în ultimele săptămâni cu peste 2°C peste media obișnuită, ceea ce indică faptul că fenomenul se îndreaptă spre categoria "foarte puternic".
Însă este de așteptat ca El Niño să depășească chiar și acest prag. Potrivit prognozelor, temperaturile lunare ale suprafeței mării ar putea ajunge cu aproape 4°C peste medie.
Această evoluție ar transforma fenomenul în cel mai puternic El Niño înregistrat cel puțin din 1950. Temperaturile sunt și mai neobișnuite sub suprafața Pacificului, în unele zone ajungând chiar și cu peste 8°C peste medie.
Temperaturi ale apei peste valorile normale sunt așteptate și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în Oceanul Indian, Atlanticul tropical și în apropierea unor zone de coastă din Australia.
Sudul Australiei, lovit din plin. Incendii masive se propagă în Asia
Având în vedere biodiversitatea marină bogată, schimbările temperaturii oceanului reprezintă un motiv de îngrijorare deosebită pentru Australia. Țara s-a confruntat în ultimii ani cu valuri de căldură marină, alimentate de schimbările climatice.
Ultima dată când un val de căldură marină a lovit Australia de Sud și Tasmania, bilanțul a implicat pinguini înfometați, mortalitate masivă în rândul peștilor, proliferări de alge care au sufocat ecosistemele și invazii de meduze.
Țara-continent a introdus recent sisteme de avertizare timpurie pentru crizele marine. Acestea oferă timp pentru acordarea unor ajutoare financiare industriei pescuitului, relocarea unor specii importante și intensificarea monitorizării recifelor de corali.
În Asia de Sud-Est, Indonezia se grăbește să țină sub control incendiile de vegetație care au ars peste 107.000 de hectare de teren la nivel național în acest sezon secetos.Un locuitor din Kalimantanul Central a declarat pentru BBC News Indonesia că incendiile de vegetație se manifestă de mai bine de o lună.
"Fumul a devenit foarte de dens. Când ieșim afară, încep să ne usture ochii. Mirosul de fum e foarte puternic", a declarat Darwin Romy. Autoritățile au anunțat că trimit avioane pentru însămânțarea norilor, cu scopul de a provoca ploi care să stingă aceste incendii, iar guvernul a promis resurse pentru limitarea focarelor și a arestat zeci de persoane suspectate că au folosit focul pentru a curăța terenurile.