Antena 3 CNN Externe Ucraina și Republica Moldova ar putea să devină membre UE fără drept de veto. Scenariul discutat pentru a-l îmbuna pe Viktor Orban

Ucraina și Republica Moldova ar putea să devină membre UE fără drept de veto. Scenariul discutat pentru a-l îmbuna pe Viktor Orban

George Forcoş
3 minute de citit Publicat la 09:22 20 Oct 2025 Modificat la 09:52 20 Oct 2025
Oficiali europeni iau în calcul schimbarea regulilor de aderare la Uniunea Europeană, astfel încât unor state candidate să li se recunoască statutul de membru, fără ca acestea să beneficieze de dreptul de veto FOTO: Hepta

Oficiali europeni iau în calcul schimbarea regulilor de aderare la Uniunea Europeană, astfel încât unor state candidate să li se recunoască statutul de membru, fără ca acestea să beneficieze de dreptul de veto în cadrul structurilor decizionale, potrivit surselor citate de Politico.   

Schimbarea regulilor de aderare ar reprezenta o încercare de a face lideri europeni, precum Viktor Orban, mai flexibili în ceea ce privește procesul de extindere către state, precum Ucraina sau Republica Moldova.

Propunerea de modificare a regulilor de apartenență la UE se află într-un stadiu incipient și ar trebui aprobată de toate națiunile existente, potrivit a trei diplomați europeni și a unui oficial UE care are cunoștință despre discuții.

Propunerea prevede ca noii membri să obțină drepturi depline odată ce UE își va revizui modul de funcționare pentru a îngreuna dreptul de veto al politicilor de către țările individuale.

Este cea mai recentă încercare a guvernelor pro-extindere a UE, precum Austria și Suedia, de a da viață unui proces de extindere care este blocat în prezent de Budapesta și de alte câteva capitale, de teama că ar putea aduce o concurență nedorită pentru piețele locale sau ar putea compromite interesele de securitate.

Amintim că un număr de 55 de membri ai Parlamentului European din 19 țări au transmis o scrisoare președintelui Consiliului European, Antonio Costa, prin care îi solicită să lanseze negocieri rapide pentru aderarea Republicii Moldova la UE.

Diviziuni interne în cadrul blocului european

UE a făcut din extindere o prioritate strategică pe fondul agendei expansioniste a președintelui rus Vladimir Putin, deși presiunea de a crește numărul de membri de la cei 27 actuali la 30 în următorul deceniu expune diviziunile interne ale blocului.

„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul lor de veto până când reformele instituționale cheie - cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor de politică - vor fi implementate”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german. „Extinderea nu trebuie încetinită de blocarea reformelor de către statele membre individuale ale UE.”

Inițiativa ar permite țărilor aflate în prezent pe calea aderării, cum ar fi Ucraina, Moldova și Muntenegru, să se bucure de multe dintre beneficiile aderării la UE, dar fără drept de veto - lucru pe care guvernele UE l-au prețuit întotdeauna ca instrumentul suprem pentru a preveni politicile UE care ating interesele naționale.

Ideea din spatele propunerii - care este discutată informal între țările UE și Comisie, potrivit acelorași diplomați și oficiali - este că aderarea de noi țări fără drept de veto, cel puțin la începutul aderării lor, le-ar permite să adere în condiții mai flexibile, fără a fi necesară o revizuire a tratatelor de bază ale UE, considerată de mai multe guverne ca o inițiativă nefavorabilă.

Cum încearcă oficialii UE să scape de blocarea extinderii

Anterior, liderii UE insistaseră că o astfel de revizuire era necesară înainte ca blocul să poată admite noi membri precum Ucraina, subliniind riscul creșterii blocajelor la Bruxelles. Cu toate acestea, încercările de a elimina puterea de veto și pentru membrii existenți ai UE s-au lovit de o opoziție fermă, nu numai din partea Ungariei, ci și a Franței și a Olandei.

Planul ca noii membri să adere fără drepturi de vot depline ar „garanta că rămânem capabili să acționăm chiar și într-o UE extinsă”, a declarat Hofreiter. „Din discuțiile cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și viabilă”.

Cererea ca noile țări să nu poată să adere până când UE nu își reformează modul de funcționare riscă ca blocul să poată „întârzia extinderea pe ușa din dos”, a spus el.

Presiunea coincide cu frustrarea crescândă în statele candidate din Europa de Est și din Balcanii de Vest care au întreprins reforme interne ample, dar nu sunt mai aproape de aderare la ani de la depunerea cererii. În cazul Muntenegrului, negocierile pentru aderarea la UE au început în 2012.

În timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a plasat extinderea în centrul agendei sale strategice, lăudând o posibilă aderare a Ucrainei și Moldovei până în 2030, țările UE au rezistat până acum eforturilor de a accelera procesul.

La începutul acestei luni, țările UE au respins o încercare a președintelui Consiliului European, António Costa de a continua extinderea.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole