Un bărbat prins în Pompeii de erupția Vezuviului încerca să-și protejeze capul cu un bol. Scena tulburătoare a fost reconstituită de AI

Un bărbat care a încercat să fugă din Pompeii în timpul erupției devastatoare a muntelui Vezuviu din anul 79 e.n. a fost descoperit de arheologi după aproape două milenii. Lângă rămășițele sale, cercetătorii au găsit un bol, probabil folosit ca protecție pentru cap, și o lampă care i-ar fi luminat drumul.

Descoperirea face parte dintr-o serie de săpături recente realizate în afara zidurilor orașului antic, unde au fost identificate două schelete. Specialiștii au reconstituit, cu ajutorul inteligenței artificiale, ultimele momente ale uneia dintre victime, oferind o perspectivă dramatică asupra tentativei sale de salvare, relatează Smithsonian Magazine.

Erupția Vezuviului, care a distrus Pompeii, a fost relatată de un bărbat cunoscut sub numele de de Pliniu cel Tânăr, martor ocular aflat în Misenum, peste Golful Napoli. În scrierile sale, acesta descrie cum locuitorii își legau perne pe cap pentru a se proteja de ploaia de roci și foloseau torțe pentru a străpunge întunericul dens, „mai gros decât orice noapte”.

Noile descoperiri par să confirme aceste relatări. Primul schelet aparține unui bărbat de aproximativ 35 de ani, care ar fi murit la scurt timp după începutul erupției, sufocat de cenușa vulcanică. Cel de-al doilea, un tânăr între 18 și 20 de ani, ar fi fost surprins câteva ore mai târziu de fluxurile piroclastice, extrem de letale.

Bărbatul mai în vârstă a fost găsit într-o poziție ghemuită, cu brațul ridicat, ținând bolul deasupra capului. În apropiere se afla o lampă cu ulei, iar asupra sa au fost descoperite și zece monede de bronz, precum și un inel de fier purtat pe degetul de la picior. Potrivit cercetătorilor, aceste obiecte sugerează o încercare disperată de a supraviețui, folosind resursele disponibile: protecție, lumină și bani.

Pentru a ilustra mai clar această scenă, echipa de cercetare a realizat o reconstrucție digitală a momentului fugii. Imaginea îl arată pe bărbat alergând pe străzi acoperite de resturi, în timp ce erupția Vezuviului se desfășoară în fundal.

„Inteligența artificială poate aduce o nouă dimensiune studiilor clasice, făcând lumea antică mai accesibilă și mai captivantă”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompeii.

Scheletele au fost descoperite în apropierea necropolei Porta Stabia, în afara porților sudice ale orașului. Ambele victime par să fi încercat să ajungă la coastă. Cercetătorii cred că tânărul a profitat de o scurtă pauză în activitatea vulcanică pentru a fugi, însă reluarea violentă a erupției i-a fost fatală.

Proiectul de reconstrucție, realizat în colaborare cu Universitatea din Padova, a combinat mai multe instrumente de inteligență artificială cu tehnici de editare foto pentru a transforma datele arheologice într-o reprezentare realistă. Totuși, specialiștii recunosc că astfel de imagini pot simplifica realitatea și pot părea uneori prea spectaculoase.

Chiar și așa, ei susțin că aceste reprezentări sunt esențiale pentru a ajuta publicul larg să înțeleagă și să vizualizeze trecutul, mai ales într-un domeniu în care finanțarea depinde adesea de interesul și implicarea publicului.

„Inteligența artificială nu va înlocui arheologia, ci îi va extinde posibilitățile”, a subliniat Luciano Floridi, expert în etică digitală.

În paralel, cercetările recente arată că tehnologiile moderne sunt tot mai des folosite pentru a descifra misterele antichității. În orașul Herculaneum din apropiere, de exemplu, algoritmii de învățare automată ajută la citirea sulurilor carbonizate păstrate de erupție.

Astfel, la aproape 2.000 de ani de la dezastru, știința modernă reușește să redea voce unor destine pierdute în cenușa istoriei.