David Cifaldi, un asistent medical, în vârstă de 32 de ani, în timp ce făcea drumeții pe Granite Peak, în Montana, SUA, un vârf de 4.000 de metri, a fost străpuns de un băț de trekking în urma unei căzături. Convins că rana nu îi afectase organele vitale, a refuzat operațiunea costisitoare de salvare cu elicopterul și, însoțit de doi prieteni, a parcurs pe jos peste 16 kilometri în mai bine de șase ore pentru a ajunge la punctul de preluare. A fost transportat la spital și a supraviețuit accidentării.
David Cifaldi și doi dintre prietenii săi mai aveau puțin peste trei kilometri până la vârful Granite Peak, cel mai înalt munte din stat, și mergeau pe jos de șapte ore când bărbatul a alunecat. S-a ridicat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și a recuperat unul dintre bețe, dar nu l-a mai găsit pe celălalt. Apoi, întorcându-se, a observat că îi intrase chiar sub axilă, trecând oblic prin el și ieșind prin spate, relatează La Repubblica.
Cifaldi nu a intrat în panică, în parte datorită experienței sale ca asistent medical. A spus că nu a simțit nicio durere, probabil din cauza adrenalinei, și pentru că nu îi curgea sânge, așa că a respirat adânc și și-a rugat prietenii să-i facă o fotografie a rănii pentru a verifica dacă există organe vitale afectate. După ce a stabilit că starea sa era suficient de stabilă, a luat o decizie riscantă: să coboare muntele în loc să cheme un elicopter. În Statele Unite, apelul la o ambulanță costă întotdeauna bani, iar salvarea cu elicopterul costă în jur de 12.000 de dolari, dar variază în funcție de distanță, ora din zi și de acoperirea asigurării. Astfel poate costa până la 80.000 de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ salariul mediu anual al unui asistent medical american.
De aceea Cifaldi a vrut să evite această cheltuială, așa că a coborât încet cu ajutorul prietenilor săi și, după ce au mers peste 16 kilometri, s-au întors la punctul de plecare al traseului. De acolo au luat mașina și s-au dus la spital, cel unde lucrează bărbatul, Spitalul Regional St. Vincent. Spitalizarea.
După teste și radiografii, medicii au constatat că obiectul, din fericire, străpunsese țesutul moale de sub axilă, evitând orice organ intern și fără a afecta vreun nerv important, motiv pentru care nu simțea nicio durere. Medicii au scos apoi bastonul din coasta lui Cifaldi, care era anesteziat, dar conștient, și i-au drenat rana cu un tub.
Apoi i-au recomandat să se odihnească timp de o săptămână, chiar dacă acesta intenționa să se întoarcă la muncă a doua zi. De asemenea, a vorbit cu un psiholog care l-a ajutat să proceseze evenimentul potențial fatal. Tânărul nu se simte descurajat, ci este încrezător că va putea ajunge pe vârful muntelui pe care l-a ratat după ce bastonul de trekking l-a împiedicat: „Sper că anul viitor voi putea spune: «Hei, m-am întors și am reușit».”