Din cauza opoziției reînnoite a Ungariei pe tema extinerii europene, Comisia Europeană a fost forțată să-și schimbe planurile și acum țintește deschiderea doar a două capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, în loc de cinci cum era prevăzut inițial, relatează Euronews.
Uniunea Europeană a hotărât să-și mai reducă din ambiții când vine vorba de aderarea celor două țări. Calendarul revizuit prevede că cele două țări trebuie să încheie două capitole de negocieri – relații externe și piața internă – înainte de vacanța de vară, au declarat mai mulți oficiali și diplomați europeni pentru Euronews.
Celelalte urmează să fie discutate și închis gradual, ulterior.
Ucraina și R. Moldova au deschis primul capitol de negociere la începutul lunii, după o așteptare de două ani provocată de opoziția fostului prim-ministru ungar, Viktor Orban. Succesorul acestuia, Peter Magyar, pare că-i merge pe urme.
Ungaria rămâne un adversar al extinderii
Actualul guvern de la Budapesta a dat semnale constante, și publice și private, că se opun ferm unei aderări pe repede-înainte a Ucrainei la blocul european.
Ungaria este statul-membru care a refuzat până acum să semneze scrisorile comune pentru deblocarea capitolelor. Refuzul a fost reconfirmat marți, după ce un grup de lucru al statelor membre s-a reunit. Procesul a rămas pe pauză pentru moment.
Deși în mare parte un artificiu procedural, impasul arată că Ungaria își menține rezervele cu privire la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Pentru guvernul de la Budapesta, deschiderea tuturor capitolelor de negociere în succesiune rapidă reprezintă efectiv grăbirea procesului de aderare. Celelalte state membre resping această caracterizare și spun că deschiderea capitolelor reprezintă doar începutul unei călătorii complexe și dificile.
„Avem cu siguranță niște probleme, dar ne așteptăm să le rezolvăm la timp pentru deschiderea a încă două capitole de negociere în iulie”, a declarat un oficial european familiariat cu discuțiile.
Totuși, decizia de a încetini procesul reprezintă o „înfrângere” pentru Comisie. Executivul UE a tot spus în ultima perioadă că Ucraina este pregătită tehnic de deschiderea tuturor capitolelor de negociere.
Luna trecută, Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, a plusat și a spus că luna iulie trebuie să fie termenul limită pentru deschiderea tuturor capitolelor, o țintă susținută inclusiv de guvernul ucrainean.
Dar, în fața „rezistenței” ungare și, posibil, și a altor state care s-au ascuns în spatele veto-ului acesteia, Uniunea Europeană s-a văzut forțată să-și reducă din ambiții.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a venit cu un ton mai pozitiv la summitul liderilor europeni de săptămâna trecută, însă nu a reușit să-i convingă să susțină obiectivul ambițios al Martei Kos. „Scopul nostru este să deschidem mai multe capitole până la sfârșitul verii”, a spus Von der Leyen.
De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a continuat să susțină obiectivul vechi – „Suntem gata să mergem înainte. Putem deschide și celelalte cinci capitole. Totul este pregătit, totul se poate face în următoarele săptămâni”, a spus el.
Magyar se opune ferm
Impulsul politic în favoarea extinderii UE s-a accentuat după alegerile din Ungaria din aprilie și încheierea bruscă a celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban.
Noul premier ungar, Peter Magyar, a făcut un gest de conciliere la începutul lunii iunie, renunțând la veto-ul menținut multă vreme de țara sa față de deschiderea primului grup de capitole de negociere. Însă, Magyar a semnalat de atunci că nu este dispus să susțină accelerarea negocierilor.
Vorbind cu jurnaliștii după summitul de săptămâna trecută, Magyar a declarat că o secțiune din concluziile comune, care menționa deschiderea „cât mai curând posibil” a tuturor grupurilor de capitole rămase în negocierile cu Ucraina, a fost eliminată la cererea sa. Concluziile se adoptă prin consens.
„Am eliminat multe pasaje din text pentru a evita orice sugestie explicită potrivit căreia, odată deschis primul grup de capitole, toate celelalte vor fi deschise brusc. Nu credem că ar fi o idee bună”, a declarat el.
Magyar și-a prezentat poziția, parțial, drept o apărare a statelor candidate din Balcanii de Vest — Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Serbia —, care lucrează de ani de zile, iar în unele cazuri de decenii, pentru aderare.
„Primul grup de capitole abia a fost deschis — cerneala de pe decizie abia s-a uscat”, a spus premierul. „De asemenea, transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest, care lucrează de ani de zile pentru aderarea la UE. Unele chiar și-au schimbat numele (Macedonia a fost forțată să-și schimbe numele în Macedonia de Nord pentru a-i împăciu pe greci, care se opuneau aderării - n. red.), iar altele au rescris părți importante din constituțiile lor”.
Ulterior, Magyar a declarat că Ungaria nu era „singura” țară care se opunea deschiderii tuturor grupurilor de capitole cu Ucraina în iulie. El nu a precizat ce alte state se opuneau.
Între timp, Marton Hajdu, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Euronews că Ucraina trebuie mai întâi să facă progrese în privința drepturilor minorității maghiare din Ucraina, un subiect care provoacă frecvent dispute între cele două țări.
„Poziția Ungariei nu s-a schimbat în această privință”, a spus Hajdu.
„Ungaria a susținut deschiderea primului grup de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, iar acum trebuie să ne concentrăm asupra reformelor asumate în cadrul acestuia, inclusiv asupra acordului privind drepturile comunității maghiare din Transcarpatia”.
Hajdu a afirmat că extinderea nu este o cursă de viteză, ci un proces etapizat, bazat pe merite, care trebuie să rămână credibil și pentru Balcanii de Vest.
„Este într-adevăr un tango complicat: vom avansa doar dacă fiecare ține ritmul și nimeni nu îl calcă pe celălalt pe picioare”, a adăugat el.
Magyar a declarat în repetate rânduri că Ungaria intenționează să organizeze un referendum cu caracter obligatoriu privind aderarea Ucrainei, după încheierea negocierilor.
Premierul a sugerat că procesul ar putea dura între 10 și 15 ani — un calendar care ar fi, probabil, inacceptabil pentru Ucraina.