Directorul CIA, John Ratcliffe, care a făcut săptămâna trecută o vizită-surpriză la Moscova, nu a reușit să-l convingă pe Vladimir Putin să facă concesii în privința Ucrainei și, dimpotrivă, este posibil ca demersul să fi determinat Kremlinul să-și înăsprească poziția, scrie The Washington Post, citând oficiali occidentali și reprezentanți ai elitei ruse.
Potrivit surselor WaPo, Ratcliffe a încercat să convingă conducerea serviciilor ruse de informații că Moscova se află într-o poziție slabă și că o escaladare nu va face decât să agraveze situația. După întâlnirile de la Moscova, directorul CIA a ajuns însă la concluzia că, deși și-a transmis avertismentele, nu a reușit să scoată negocierile din impas.
În Rusia, vizita sa a fost interpretată drept „o încercare de a-l convinge pe Putin să oprească războiul, iar Putin a citit asta drept un semn de slăbiciune”, a declarat una dintre sursele publicației.
Potrivit WaPo, principalul obiectiv al vizitei lui Ratcliffe a fost să transmită clar că, dacă Kremlinul mizează pe cedarea completă a Donbasului de către Ucraina, „acest lucru pur și simplu nu se va întâmpla”. El a încercat, de asemenea, să transmită că prelungirea războiului „nu este în interesul” Rusiei.
Vizita lui Ratcliffe l-a radicalizat pe Putin
Administrația Trump l-a ales în mod special pentru aceste discuții pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, un membru influent al cercului apropiat al lui Putin, care a mai fost implicat în trecut în negocieri pentru schimburi de prizonieri, a spus una dintre sursele publicației.
Poziția lui Ratcliffe s-a dovedit, însă, foarte diferită de modul în care Putin vede situația, continuă WaPo. După vizita directorului CIA, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei. În ultimele patru zile, acestea au ucis cel puțin nouă persoane, iar pentru prima dată a fost avariată și clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Acesta ar putea fi un semnal adresat guvernului american că „Rusia își continuă operațiunea ofensivă și nu vede niciun motiv să adopte o poziție mai flexibilă”, a declarat pentru WaPo o sursă apropiată corpului diplomatic rus.
Deși problemele economiei ruse se agravează, deficitul bugetar a ajuns la aproximativ 65,2 miliarde de euro în primele șapte luni, iar atacurile asupra rafinăriilor au făcut ca țara să piardă o treime din producția de benzină și să se confrunte cu o criză a carburanților, la Kremlin există convingerea că încă câteva luni de război nu reprezintă o problemă pentru Rusia, dar constituie o problemă uriașă pentru Ucraina, a declarat un reprezentant al mediului de afaceri rus.
„Putin speră că timpul este de partea sa deoarece, în ciuda problemelor cu carburanții și cu creșterea economică, populația Rusiei nu este la fel de dispusă să protesteze precum cea ucraineană”, a explicat acesta.
„Conducerea rusă consideră că, dacă va bombarda infrastructura energetică și rețelele de alimentare cu apă din Kiev și din împrejurimi, acest lucru va provoca o nemulțumire maximă în rândul populației, iar guvernul va fi forțat să încheie războiul”.
Campania de bombardamente este „tot ceea ce poate face Rusia”, consideră sursa WaPo, deoarece distrugerea armatei ucrainene și a resurselor de care aceasta dispune este „extrem de dificilă”.
Cel mai probabil, Bortnikov înțelege riscurile continuării războiului, printre care agravarea deficitului de carburanți, creșterea prețurilor de consum și posibile proteste, a continuat sursa publicației.
„Dar nu se va duce la Putin să încerce să-l convingă să accepte un acord de pace pe actuala linie a frontului”.