Scandal USR-AUR la moțiunea împotriva ministrului Justiției. George Simion: „Ridicați mânuțele alea galbene”/ Stelian Ion: „Ipocriți”

A fost respinsă și moțiunea simplă împotriva ministrului Cătălin Predoiu

Moțiunea simplă împotriva ministrului de interne, Cătălin Predoiu, a fost respinsă de parlamentari, luni, Parlamentarii au votat astfel: din 31 pentru, 51 contra.

Moțiunea simplă împotriva ministrului Radu Marinescu a fost respinsă

Parlamentarii au respins moțiunea simplă împotriva ministrului justiției, Radu Marinescu. Parlamentarii au votat astfel: din 252 prezenți - 95 pentru, 153 contra. Trei s-au abținut.

Schimb de replici între George Simion și Stelian Ion

Șeful AUR, George Simion, și deputatul Stelian Ion (USR) au avut un schimb de replici, luni după-amiază, în Parlament, la votul pe moțiunea simplă împotriva ministrului justiției.

George Simion: „Faceți ce trebuie, nu circ, cu mânuțele sus, cum ați făcut și în 2022 când noi, AUR, v-am avertizat că noile legi ale justiției știrbesc suveranitatea națională și sunt dăunătoare. V-ați trezit după trei ani când trebuie să vă puneți șefii la parchete și șefi la servicii că nu sunt bune acele legi din justiție. Așa că mesajul ăsta este pentru susținătorii USR care-s mai capabili decât parlamentarii USR – astăzi USR-ul care e la guvernare cu PSD-ul nu votează contra ministrului justiției. Măștile au căzut, acești circari de doi lei nu vor independența justiției, vor să controleze justiția pe mai departe, eventual cu domnul Coldea la butoanele coridoarelor”.

Stelian Ion: „O replică pentru ipocriții de la AUR, care vorbesc despre justiției – nu votăm această așa-zisă moțiune pentru că ocolește problema principală. Dumneavoastră susțineți rețeaua ocultă și ilegitimă din justiției a Liei Savonea, de-asta nu votăm, să vă fie foarte clar.

Domnule ministru, anul trecut, în momentul în care au început discuțiile referitoare la programul de guvernare, v-am spus despre problemele din justiție, v-am spus despre acest sistem că este oligarhizat, v-am spus despre corupția din justiție, care nu mai are frână, v-am spus despre faptul că promovările din justiție se fac pe obediență – „Mă sună Lia” – nu pe meritocrație. V-am spus despre faptul că se eludează sistemul acela de repartizare a dosarelor aleatorii. Și ați ridicat din umeri și ați spus că nu știți despre aceste probleme și că vă trebuie timp. După un an de zile suntem fix în aceeași situație, ne mai cereți încă un an să aflați și dumneavoastră ce a aflat o țară întreagă. Ca să reparăm ceva trebuie să recunoaștem problemele și din partea dvs. nu așteptam anchete, cum induceți în eroare, ci un semnal clar că înțelegeți că e o problemă de sistem și nu de probleme punctuale. M-așteptam să faceți sesizări clar către Inspecția Judiciară. Dar dacă veți continua în felul acesta să nu reunoașteți problemele din sistem înseamnă că indirect susțineți și dumneavoastră acea rețea ocultă care a acaparat justiția și, bineînțeles, veți avea soarta ministrului Cătălin Predoiu, probabil veți deveni ministru de interne”.

2,7 miliarde de lei pentru sistemul penitenciar

Radu Marinescu, ministrul Justiției, în plenul Parlamentului:

În anul 2025, pentru sistemul penitenciar am obtinut alocarea de fonduri de la bugetul de stat (subvenții) în sumă de 2.7 mld. lei, avand o execuție bugetară de 99,79%.

De asemenea,  la nivelul sistemului penitenciar au fost încasate venituri proprii în sumă 146.330.000 lei obținute în principal din activitățile de prestări servicii cu deținuții, o creștere cu 35% față de anul 2024, am avut o creștere semnificativă în acest an a numărului de deținuți care lucrează.

Am inițiat consultări ale ANP cu mediul de afaceri  care să permită valorificarea concreta a intenției de a munci a deținuților in piata muncii.

Tot în anul 2025, am finalizat 1086 locuri noi de cazare pentru persoane private de libertate, finalizând lucrări de reparații curente și întreținere la un număr de 2.599 camere de detenție și  au continuat lucrările de investiții pentru construirea a 2 penitenciare, respectiv Penitenciarul Berceni (1.000 locuri de cazare) și Penitenciarul Unguriu (900 locuri de cazare), finanțate de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Gradul de realizare a lucrărilor s-a dublat față de anul 2024.

În vederea reducerii cheltuielilor cu energia electrică la nivelul sistemului administrației penitenciare s-au întreprins demersuri pentru realizarea unui număr de 12 parcuri fotovoltaice, in 2026.

Au fost achiziționate atât din venituri proprii, cât și din fonduri de la bugetul de stat 63 autospeciale pentru transportul persoanelor private de libertate, parcul auto fiind invechit.

În anul 2025 a fost depus și demarat proiectul PACE,  cu un buget total de aproximativ 1,13 milioane euro, vizând masuri de sănătate a deținuților.

Marinescu: Rata de contractare a fondurilor este de aproape 100%

Radu Marinescu, ministrul Justiției, în plenul Parlamentului:

Atragerea și utilizarea corespunzătoare a finanțărilor internaționale pentru progresul sistemului judiciar au constituit prioritati pentru mine.

În urma revizuirii PNRR, Ministerul Justiției, în calitate de Coordonator de Reforme și Investiții, a rămas responsabil de realizarea a 11 jaloane și ținte în cadrul PNRR și de gestionarea unei alocări de 242.310.000 Euro (fără TVA) pentru investiții în domeniul transformării digitale.

Ministerul Justiției a semnat 27 de contracte de finanțare cu instituțiile din sistemul judiciar, dintre care 26 de contracte aferente Componentei 7 - Transformare digitală

Rata de contractare a fondurilor este de aproape 100%, iar procentul de finalizare a procedurilor de achiziții este de 70%. Execuția bugetului alocat este de aproximativ 132 de milioane de euro, până la finalul implementării PNRR în august 2026, se preconizează o rată maximală de utilizare a fondurilor.

În ceea ce privește MECANISMUL FINANCIAR NORVEGIAN 2021 – 2028, ne-am preocupat de stabilirea alocarii financiare pentru programul Justiție, a ariilor de finanțare, precum și a altor aspecte esențiale vizând utilizarea finanțării acordate.

În data de 4 decembrie 2025 am primit propunerea de Memorandum de Înțelegere dintre Guvernul României și Regatul Norvegiei, conform căreia propunerea de program „Justiție” va avea o alocare totală de 60 de milioane euro.

Totodata, referitor la PROGRAMUL DE COOPERARE ELVEȚIANO - ROMÂN, Ministerul Justiției este Operator de Program pentru Programul de securitate și siguranță publică (Justiție). Acordul de Implementare a Măsurii Suport (programul Justiție) a fost semnat la data de 4 aprilie 2025, bugetul total fiind de 11.764.706 CHF.

Amintesc si  investiţiile în infrastructura judiciară, în acest sens, în cursul anului 2025 au fost finalizate 7 obiective de investiții și au fost continuate lucrările de execuție la 4 obiective de investiții cu privire la sediile instantelor.

Marinescu: Decizia privind protestele magistraților le revine acestora

Radu Marinescu, ministrul Justiției: Mi-ați reproșat că protestele magistraților au blocat activitatea instanțelor și parchetelor, că persoanele vătămate nu și-au putut apăra drepturile și că a intervenit prescripția.

Decizia privind protestele magistraților le revine acestora, prin Hotărârile Adunărilor Generale ale instanțelor, fără să am pârghiile legale de a interveni în vreun fel în aceste decizii însă, așa cum am arătat, am depus eforturi în vederea medierii acestei situații.

 În această perioadă, magistrații mi-au comunicat că  au desfășurat activități administrative interne (precum motivarea hotărârilor, studierea dosarelor etc), susținând că activitatea de judecată a instanțelor a continuat pentru cazuri urgente, precum măsuri preventive; ordine de protecție; conflicte de competență; cereri urgente privind drepturile și libertățile fundamentale; alte cauze care nu pot fi amânate fără prejudiciu grav.

Cât privește reproșul că am fi plătit magistrații pe durata protestelor, trebuie văzută competența privind acordarea drepturilor bănești ale magistraților, inclusiv pe perioada protestelor, care revine, în mod exclusiv ICCJ, care este ordonator principal de credite.

Referitor la riscul de intervenire a prescripției penale în timpul protestului, arăt că am solicitat ferm magistraților în toate întâlnirile avute ca între cauzele  soluționate pe durata protestelor să fie și cele în care există riscul de a interveni prescripția.

Aplicarea însă la speță a  instituției de drept penal material a  prescripției răspunderii penale revine exclusiv instanțelor de judecată,magistraților,  în funcție de actele și lucrările cauzei, MJ neputând da indicații în acest sens decât cu grava afectare a independenței actului de justiție.

Marinescu: La DNA este asigurat standardul cerut și de PNRR

Radu Marinescu, ministrul Justiției:

• Aș vrea să precizez aici că la DNA este asigurat standardul cerut și de PNRR, de 85% ocupare a schemei de procurori. 
• Actualul mandat de ministru a debutat în iunie 2025, și, deși a trecut un interval de timp relativ redus, MJ a realizat deja o serie de obiective foarte importante ale guvernării și este în grafic cu îndeplinirea altora; programul de guvernare vizează o perioada de 4 ani și obiectivele stabilite pentru sfera justiției presupun acțiunea conjugată a tuturor factorilor instituționali și politici care aderă la și susțin acest program.
• Ați invocat în moțiune absența unor viziuni concretizate în documente strategice privind Justiția și sistemul judiciar; realitatea însa vă contrazice. Iată câteva date privind abordarea strategica din cursul mandatului meu:
• A fost adoptată Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar și a Justiției ca serviciu public 2025-2029

Noua Strategie vizează patru dimensiuni strategice:

1) calitate și eficiență a serviciilor din domeniul justiției,

2) acces la justiție,

 3) combaterea corupției și a criminalității și

4) management și coordonare strategică.

Fiecare dintre aceste patru dimensiuni cuprind obiective strategice, obiective specifice, acțiuni și rezultate așteptate.

•  A fost adoptata Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025–2029, promovând politici publice coerente în domeniul reintegrării sociale a persoanelor eliberate din detenție.
• Am continuat aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru 2021-2025,  in mod corespunzător, conform raportului Rule of law 2025. Elaborăm acum noua strategie pentru 2026-2030, pe baza evaluarii ex post a celei anterioare, definind cadrul de actiune pe termen mediu pentru prevenirea și combaterea corupției în instituțiile publice.
• Am continuat aplicarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021–2025 – „Criminalitatea nu este profitabilă!”; asigurăm un cadru coerent și eficient pentru demersurile instituționale necesare creșterii eficienței în recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni. Rolul instituțional și funcțional al ANABI a crescut și corespunzator și eficiența acestei instituții
• Strategia națională de reabilitare a persoanelor față de care s-au dispus sancțiuni și măsuri comunitare, este elaborată și aflată în acest moment în dezbatere publică, urmând a fi adoptată prin hotărâre de guvern.
• MJ a contribuit substanțial la strategia națională privind aderarea României la OCDE
• Strategia privind elaborarea respectiv implementarea dreptului european, a deciziilor CCR și CEDO și CJUE. Am continuat procesul de adaptare a legislației interne conform jurisprudenței europene si naționale obligatorii.

Radu Marinescu susține în aceste momente un discurs în Parlamentul României, cu ocazia dezbaterii moțiunii simple

Radu Marinescu susține în aceste momente un discurs în Parlamentul României, cu ocazia dezbaterii moțiunii simple

Cele mai importante declarații ale ministrului Justiției:

• România este o țară democratică, europeană, un stat de drept iar justiţia a evoluat și s-a consolidat odată cu și în cadrul statului de drept. Orice analiză lucidă, obiectivă, rațională asupra justiției trebuie să plece de la date și fapte concrete si nu de la simple alegatii, luand in considerare atât progresele cât și problemele încă existente, probleme care trebuie fără întarziere rezolvate. 
• Orice reformare a justitiei, legislativa sau doar administrativa, trebuie să fie realizata pe baza unor evaluări depline și obiective pentru a fi in interesul eficientizării justiției și consolidării statului de drept. 
• Pentru a ne feri de subiectivismul autoevaluarii este util să recurgem și la instrumentele oferite de observatorii internaționali ai stării statului de drept din România, instrumente precum rapoartele Rule of law ale CE, evaluările GRECO, ale OCDE ale UNODC, care subliniază progresele reale ale statului de drept și ale justiţiei din Romania și evidențiază și aspectele unde eforturile noastre trebuie sporite. 
• Când discutam despre Ministerul Justiției avem în vedere o componenta a executivului, iar puterea judecatorească este astăzi, în Romania, independentă și se autoguvernează, nefiind subordonată MJ.
• In conformitate cu dispozițiile Constituției și ale Legilor Justiției, adoptate în 2022, CSM este garantul independenței justiției, iar justiția se infăptuiește prin ICCJ și instanțele de judecată. CSM este ales de magistrați, în cadrul magistraturii se face selecția conducătorilor instanțelor și a parchetelor (în afara celor ai marilor parchete conform legii), promovările, circulația personalului, se stabilește și se antrenează răspunderea disciplinară.  
• Magistrații sunt singurii care aplică legea în cauzele deduse judecății, stabilesc faptele și adevărul prin pronunțarea unor soluții definitive, pentru care sunt și raspunzători. Magistrații au un înalt statut în societate și trebuie să iși faca datoria cu responsabilitatea corespunzătoare acestuia.
•  În aceste zile s-a discutat si se discută mult despre legile justiției din 2022; ele au fost adoptate de către Parlament după ample dezbateri și consultări inclusiv cu magistrații, societatea civilă, în comunicare cu CE. Adoptarea și intrarea în vigoare a acestor legi au devenit jalon in PNRR și, cu câteva zile în urmă, acest jalon a fost inclus în cererea de plată nr. 4 depusă de România, ceea ce marchează evaluarea lor ca pozitive de către statul român. Desigur, evoluția în timp a oricărui act normativ trebuie evaluată și trebuie acționat în raport de nevoile reale ale societății. 
• Ele au stabilit standarde și principii care au permis ridicarea MCV și apoi aplicarea lor a fost evaluată constant la nivel european și internațional. 
• Astfel, Raportul Rule of law, apărut în timpul mandatului meu, evidențiază progrese privind statul de drept și Justitia din Romania, precum progresul reformei de digitalizare, facilitarea accesului cetățenilor la asistență juridică si asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv prin noi angajări în pofida austerității financiare.

USR a decis să nu voteze cele două moțiuni împotriva miniștrilor PSD și PNL

Parlamentarii USR nu vor vota cele două moţiuni simple depuse de Opoziţie care urmează să se dezbată luni la Senat şi Camera Deputaţilor, a anunţat liderul senatorilor partidului, Ştefan Pălărie.

"Astăzi avem în Parlamentul României, atât în Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, două moţiuni simple depuse de Opoziţie privitoare la ministrul Justiţiei astăzi în mandat şi un fost ministru al Justiţiei. Pentru noi, la USR, subiectul Justiţiei este extrem de important, este cel care ne-a făcut să ieşim în stradă, să protestăm, să aducem modificări legislative şi să criticăm când amnistia şi graţierea păreau să lovească orice urmă de noimă şi de logică juridică. Tocmai de aceea, vom participa la cele două moţiuni, la dezbateri, vom şi lua cuvântul, dar pentru că moţiunile, aşa cum au fost scrise, sunt străvezii ca nişte foi de ceapă, nu avem cum să le susţinem. Însă nu avem nici cum să votăm împotriva acestor moţiuni, motiv pentru care vom fi prezenţi, vom dezbate, dar nu vom vota 'pentru' cele două moţiuni, întrucât problema Justiţiei este o chestiune extrem de importantă şi, aproape în unanimitate, în grupurile parlamentare ale USR am decis acest lucru", a declarat Pălărie, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, parlamentarii USR îşi vor scoate cartelele de vot din consolă, astfel încât votul să nu fie exprimat.

Plenul Senatului va dezbate şi vota, luni, moţiunea simplă împotriva ministrului de Interne prin care AUR îşi propune evaluarea "responsabilităţii politice şi morale" a lui Cătălin Predoiu. Moţiunea AUR, semnată de 42 de senatori din Opoziţie (28 AUR, 12 PACE - Întâi România şi doi neafiliaţi), este intitulată "România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocri. Culpa morală şi eşecul politic al ministrului Cătălin Marian Predoiu".

Moţiunea simplă intitulată "Dreptate pentru România! Justiţia trebuie să devină cu adevărat un serviciu public în slujba românilor", prin care AUR cere demisia de onoare a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, va fi prezentată şi votată luni în plenul Camerei Deputaţilor.

Miniștrii PSD și PNL dau testul moțiunii, înainte de Crăciun

Sunt zile tensionate pentru coaliţia de guvernare chiar înainte de Crăciun, iar relațiile dintre lideri sunt mai tensionate ca niciodată din cauza protocolului de funcționare. Astăzi, doi miniştri PNL şi PSD vor avea de înfruntat votul la motiunile simple depuse de cei de la AUR. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, va veni în faţa senatorilor şi va răspunde acuzaţiilor care i se aduc în moţiunea simplă, în timp ce ministrul PSD al Justiţiei, Radu Marinescu, va face acelaşi lucru la Camera Deputaţilor. 

Miza este însă reprezentată de cum vor vota parlamentarii partidelor din coaliţie, în contextul scandalului uriaş generat de propunerea de schimbare a protocolului de funcţionare a coaliţiei. Potrivit unor surse, cei de la USR urmează să decidă astăzi dacă vor vota sau nu la aceste moţiuni. 

Liderii partidelor se ceartă pe schimbarea protocolului după votul dat de social-democraţi la Senat pentru moţiunea împotriva ministrului Mediului. Premierul vrea să introducă sancţiuni pentru orice astfel de abatere, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, vrea să fie create pârghii prin care un ministru cu un management prost să poată fi schimbat chiar dacă se opune partidul din care provine.

Ministrul Marinescu este chemat şi la "Ora Guvernului"

Moţiunea simplă împotriva ministrului Justiţiei depusă de AUR va fi prezentată luni, urmând ca în aceeaşi zi să aibă loc votul final, a decis Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

În programul aprobat se arată că şedinţa va începe la 15:00 cu prezentarea moţiunii, urmată de dezbateri şi vot. Guvernului i se rezervă 40 de minute, pe care le poate utiliza la începutul şi la încheierea dezbaterilor, iar grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor fiecăruia, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare deputat.

Potrivit moţiunii depuse la Biroul permanent, Ministerul Justiţiei are obligaţia constituţională şi politică de a asigura o bună funcţionare a Justiţiei, de a garanta drepturile şi libertăţile fundamentale şi de a respecta legalitatea în activitatea instanţelor şi a celorlalte autorităţi din sistemul judiciar, iar Radu Marinescu a manifestat, pe parcursul exercitării mandatului, "o lipsă evidentă de iniţiativă şi reacţie".

Tot luni, de la ora 16:00, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, este chemat de către parlamentarii USR la dezbaterea "Ora Guvernului", pentru unele "teme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială".

Acestea se referă, între altele, la "oligarhizarea sistemului judiciar", respectiv "concentrarea deciziei în mâinile unor grupuri de influenţă, reţeaua de influenţă şi de putere care acţionează ilegitim în justiţie, lipsa transparenţei proceselor de numire şi promovare, precum şi efectele asupra independenţei reale a magistraţilor, corupţia şi ineficienţa din sistemul judiciar - analiza disfuncţionalităţiłor structurale, a vulnerabilităţilor instituţionale şi a măsurilor urgente necesare pentru creşterea integrităţii şi eficienţei actului de justiţie", precum şi la răspunderea magistraţilor.

Alte teme invocate de USR sunt: meritocraţia în promovarea magistraţilor în carieră, eficienţa sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor, modul defectuos în care sunt accesate fondurile europene din PNRR, precum şi "necesitatea corectării pachetului legilor justiţiei" - identifícarea articolelor problematice, efectele negative înregistrate de la intrarea lor în vigoare, precum şi perspectiva Guvernului asupra iniţierii unor modificări legislative conforme cu recomandările Comisiei Europene, ale Comisiei de la Veneţia şi ale organismelor internaţionałe relevante".

Moţiunea simplă împotriva ministrului de Interne, Cătălin Predoiu

Plenul Senatului va dezbate şi vota, luni, moţiunea simplă împotriva ministrului de Interne, prin care AUR îşi propune evaluarea "responsabilităţii politice şi morale" a lui Cătălin Predoiu, informează site-ul forului legislativ.

Moţiunea AUR este intitulată "România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocri. Culpa morală şi eşecul politic al ministrului Cătălin Marian Predoiu", fostul premier (1910-1912) Petre Carp fiind citat în prima parte a titlului.

Liderul grupului senatorial al AUR, Petrişor Peiu, a depus moţiunea simplă pe 17 decembrie, documentul fiind semnat de 42 de senatori din Opoziţie (28 AUR, 12 Pace-Întâi România şi 2 neafiliaţi).

"Obiectivul acestei moţiuni este foarte limpede: evaluarea responsabilităţii politice şi morale a ministrului însuşi. Într-un stat democratic, funcţia publică nu este un privilegiu pe termen nelimitat, ci o răspundere. Iar atunci când această răspundere se traduce prin eşecuri repetate, intervenţia Parlamentului devine obligatorie. Criza de încredere publică generată de prezenţa în fruntea statului a ministrului Predoiu impune o ruptură imediată de status quo", se arată în textul moţiunii.

Semnatarii moţiunii susţin că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este politizat, cu atribuţii şi competenţe "suprapuse", că "nu îşi respectă obligaţiile internaţionale asumate în relaţiile cu partenerii externi" şi că există "ingerinţe directe" în concursurile organizate pentru funcţiile de conducere.

Funcţiile ocupate de ministrul Predoiu reprezintă, pentru semnatarii documentului, "12 ani de privilegii".

"Longevitatea, în sine, nu este un păcat. În anumite contexte poate fi chiar o virtute. Nu şi în cazul domnului Predoiu. Aici vorbim despre o acumulare de eşecuri, stângăcii şi decizii greşite asumate conştient. Lista este mult prea lungă pentru a fi parcursă integral (...). Actualii guvernanţi au reuşit performanţa de a scoate România din cursa pentru programul Visa Waiver, care ar fi permis cetăţenilor români să călătorească în Statele Unite fără viză. Responsabilitatea principală pentru acest eşec răsunător revine Ministerului Afacerilor Interne, condus de Cătălin Predoiu. (...) Dar, poate, cel mai dureros rezultat al politicilor eronate ale MAI este succesiunea impresionantă de fugari, care găsesc aproape întotdeauna o portiţă pentru a ieşi din ţară chiar înainte de pronunţarea condamnării definitive", se mai arată în moţiune.

Senatorii AUR acuză "practicile abuzive de intimidare a opoziţiei democratice, pe care poliţia, coordonată politic de Cătălin Marian Predoiu, le-a pus în aplicare în preajma şi în timpul fiecărui proces electoral".

Potrivit AUR, "responsabilitatea ministerială şi acţiunile structurilor subordonate ridică serioase semne de întrebare privind respectarea statului de drept".

"Această moţiune simplă este un semnal clar, Parlamentul nu acceptă normalizarea abuzului, nu acceptă intimidarea cetăţenilor şi nu acceptă transformarea forţelor de ordine în instrumente politice. Norocul nu este infinit. Mandatele lui Predoiu, din păcate, par să fie. Vă chemăm să votaţi această moţiune nu din raţiuni politice, ci din respect pentru democraţie, pentru statul de drept şi pentru cetăţenii care aşteaptă de la noi curaj, nu tăcere. Votaţi această moţiune, altfel riscăm să rămânem fără noroc, dar cu Predoiu veşnic la butoane", se mai arată în document.