Seceta severă din această vară a demonstrat cât de vulnerabil este sistemul energetic al României. Debitul scăzut al Dunării a dus la oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, iar producția hidroenergetică a fost, la rândul ei, afectată.
În acest context, Antena 3 CNN aduce la aceeași masă decidenți, reprezentanți ai companiilor energetice și experți în meteorologie, în cadrul unei dezbateri naționale despre schimbările climatice și efectele lor asupra securității energetice a României.
Discuțiile vizează inclusiv modul în care se poate schimba prețul energiei, pregătirile pentru iarnă și capacitatea României de a face față fenomenelor meteorologice extreme.
Cât poate crește prețul energiei
Jurnalistul Adrian Ursu, moderatorul conferinței, a explicat că una dintre temele dezbaterii este evoluția prețului energiei și impactul crizei asupra populației și economiei.
„Vom vorbi în primul rând despre ce se întâmplă cu prețul energiei, cât de mult poate să crească. Zilele acestea au venit deja niște anunțuri. Sigur însă că ne uităm la tot ceea ce a adus această criză în viața fiecăruia dintre noi și în economie, la scară mai mare”, a spus Adrian Ursu.
Un alt subiect important este pregătirea pentru iarnă. După seceta și temperaturile ridicate din această vară, o perioadă de frig extrem ar putea pune o nouă presiune pe sistemul energetic, prin creșterea consumului de gaze și electricitate.
„O să vorbim însă și despre pregătirile pentru iarnă, fiindcă o fi secetă acum, dar poate vine frigul. Dacă vine frigul, avem altă problemă: consumăm mult gaz. Cât de pregătiți suntem și pentru asta?”, a adăugat el.
Atacurile cibernetice, o nouă vulnerabilitate
Adrian Ursu a atras atenția că, pe lângă fenomenele meteorologice extreme, sistemul energetic se confruntă și cu o altă provocare: atacurile cibernetice.
„O să ne uităm și la vulnerabilitatea sistemului energetic, la atacurile cibernetice, pentru că e noua provocare, pe lângă cele meteorologice. Ce se întâmplă cu atacurile hackerilor, cu tot ceea ce înseamnă vulnerabilitate din punct de vedere al digitalizării extinse la care a ajuns sistemul energetic”, a explicat Adrian Ursu.
El a precizat că multe dintre companiile energetice s-au pregătit deja pentru aceste riscuri, iar reprezentanții celor mai mari jucători din piață participă la dezbatere, alături de decidenți.
„Ar fi fost mult mai simplu dacă am fi avut din timp făcute investițiile necesare”
Teodora Cimpoi susține că efectele secetei și ale schimbărilor climatice au scos la iveală probleme structurale ale sistemului energetic, care ar fi putut fi reduse prin investiții făcute la timp.
„Ar fi fost mult mai simplu dacă am fi avut din timp făcute investițiile necesare. Practic, această criză climatică ne arată, de fapt, vulnerabilitățile structurale ale sistemului energetic: faptul că nu am făcut investiții la timp, că nu avem suficiente capacități de producție, că nu am investit suficient în rețele și așa mai departe”, a spus ea.
În opinia sa, schimbările climatice și securitatea energetică trebuie privite împreună, pentru că fenomenele extreme afectează atât producția, cât și consumul de energie.
„De acum încolo, noi trebuie să privim securitatea energetică strâns legată de schimbările climatice. Am văzut în această vară că nu mai pot fi separate, pentru că afectează producția. În momentul în care producția scade pe fondul valurilor de căldură, vedem că este și o cerere tot mai mare, un consum tot mai mare de electricitate necesar pentru răcire”, a explicat Teodora Cimpoi.
Rețelele trebuie pregătite pentru consumul tot mai mare
Creșterea consumului în perioadele de caniculă pune presiune nu doar pe capacitățile de producție, ci și pe rețelele de electricitate.
„Asta înseamnă că și rețelele de electricitate trebuie pregătite în acest sens. Provocările sunt foarte mari pentru sistemul energetic. Nu mai vorbim doar de schimbările climatice. Provocările pentru companii sunt foarte mari. Vorbim inclusiv de securitate cibernetică, așadar trebuie să privim reziliența integrat”, a mai spus Teodora Cimpoi.
Dezbaterea Antena 3 CNN urmărește astfel principalele riscuri care pot afecta sistemul energetic al României, de la secetă și temperaturi extreme până la creșterea consumului, vulnerabilitățile rețelelor și atacurile cibernetice.
