Diminuarea risipei alimentare o obligatie nouă intrată in vigoare odată cu modificările aduse Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, prin Legea nr. 49/2024. Prin republicarea legii, incepând din 2025 toți operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația de a:
• elabora un Plan anual de diminuare a risipei alimentare
• implementa măsuri concrete de prevenire și reducere
• monitoriza cantitățile de produse gestionate
• raporta anual către autorități acțiunile și rezultatele obținute
Termenul de raportare pentru anul 2025 a fost 31 martie 2026, însă legea prevede un termen de conformare de 6 luni de la deschiderea platformei electronice de raportare (funcțională de la începutul lunii martie 2026). Atenție: această raportare va fi anuală, adică firmele din domeniul agroalimentar vor trebui să întocmească documentatia anual si să o transmită către Ministerul Agriculturii prin intermediul platformei risipaalimentară.madr.ro
Cine este obligat să aibă un Plan anual de diminuare a risipei alimentare și să raporteze?
Orice persoană fizică sau juridică (SRL -uri, PFA -uri, Intrep.individuale, Intrepr. Familiale) care își desfășoară activitate in sectoarele:
• Producție primară (ferme, producători agricoli): ferme de legume, ferme de fructe, ferme zootehnice, producători de lapte crud, stupine, ferme piscicole, producători de cereale etc.
• Prelucrare / procesare: fabrici de panificație, fabrici de lactate, abatoare, unități de procesare a cărnii, fabrici de conserve, unități de procesare a fructelor (sucuri, piureuri), fabrici de bere sau băuturi răcoritoare etc.
• Depozitare, distribuție, comercializare: depozite frigorifice, centre logistice, distribuitori de băuturi, distribuitori de produse alimentare, magazine alimentare, supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate, cash & carry etc.
• Sectorul de industrie hotelieră și servicii de alimentație publică (HORECA, cantine, restaurante, cofetării, patiserii etc.): restaurante, fast-food-uri, cantine (școlare, universitare, spitale, firme), cofetării, patiserii, hoteluri cu servicii de masă, unități de catering, cafenele cu produse alimentare, bistrouri, food-truck-uri.
Cine riscă amenzi pentru neconformare?
-orice firmă din sectoarele de mai sus care NU ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare si care NU are un Plan de diminuare a risipei alimentare
- întreprinderile mijlocii și mari din sectoarele de mai sus care NU depun raportarea.
Firmele care nu iau măsurile pentru diminuarea risipei alimentare și nu respectă prevederile legii riscă
• Amendă între 10.000–20.000 lei: pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor.
• Amendă între 10.000–40.000 lei: pentru neîncărcarea planului și rapoartelor în platformă, după 6 luni de la funcționarea platformei. NU se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru încălcarea art. 2 alin. (4).
Controalele și amenzile pot fi aplicate de către inspectorii ANSVSA, pentru aspectele legate de siguranța alimentară în procesul de transfer al alimentelor, cât și de către MADR și structurile teritoriale de inspecție, pentru neimplementarea măsurilor de prevenire a risipei alimentare, nerealizarea sau netransmiterea raportărilor și nerespectarea regulilor de transfer.
Raportare risipă alimentară în practică
In practică, sunt intre 440.000 -500.000 de firme (nr. estimat) care ar trebui să respecte Legea privind risipa alimentară și să ia măsuri concrete în această direcție, însă foarte puține dintre ele sunt preocupate de aceste aspecte în mod real. Foarte multe firme vor să bifeze obligatia legală și să aibă documentația solicitată, însă nu înțeleg conceptul ”risipei alimentare”.
”NU aruncăm nimic, vindem tot ce producem”
”NU aruncăm nimic, pentru că pregătim mâncarea pe comandă”.
”NU avem pierderi, pentru că comandăm exact materiile prime de care avem nevoie”
Acestea sunt doar câteva dintre replicile primite din partea reprezentanților firmelor, care ar trebui să iși analizeze mai atent activitatea și să identifice dimensiunea pierderilor.
Fie că vorbim despre restaurante, unități de procesare, magazine alimentare, cantine sau producători agricoli, fiecare operator din sectorul agroalimentar generează, într-o formă sau alta, pierderi de produse. Diferența nu o face existența risipei, ci modul în care aceasta este gestionată.
Realitatea arată însă că foarte puține companii din România au implementat o politică internă clară și documentată privind reducerea risipei alimentare.
Risipa alimentară există in majoritatea firmelor din domeniul agroalimentar și ea inseamnă:
• materii prime/ alimente degradate sau expirate în depozit
• produse expirate sau retrase din vânzare
• erori de producție sau porționare
• preparate nevândute
• pierderi tehnologice în procesare
• retururi sau produse neconforme
• producție aruncată dacă nu poate fi vândută
Aceste pierderi sunt frecvent ignorate, nu se cunosc cantitățile exacte sau nu se face o analiză a lor.
În lipsa unei evidențe clare, companiile nu știu:
• cât pierd în mod real
• unde apare risipa în fluxul operațional
• ce măsuri ar putea reduce aceste pierderi
Abordată corect, gestionarea risipei alimentare poate fi transformata dintr -o obligatie legală într -un instrument instrument real de eficientizare operațională.
Companiile care implementează un sistem clar pentru reducerea risipe alimentare pot obține:
• reducerea costurilor cu materiile prime
• optimizarea stocurilor
• îmbunătățirea trasabilității produselor
• creșterea controlului asupra proceselor interne
• o imagine mai bună în fața partenerilor și autorităților
• beneficii fiscale pentru companiile care donează alimente
În multe cazuri, simpla monitorizare a risipei duce la decizii mai eficiente și economii vizibile într-un timp scurt.
Pentru companiile care trebuie să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, este esential să înțeleagă exact ce obligații au și cum pot implementa corect aceste cerințe, este esențial un proces structurat, adaptat specificului activității.
Sursa imagine : https://www.freepik.com/
Ştiri video recomandate
