Antena 3 Coronavirus Cum a izbucnit primul focar COVID-19 din țară, la Suceava. Mărturiile medicilor despre cele mai grele momente din pandemie

Cum a izbucnit primul focar COVID-19 din țară, la Suceava. Mărturiile medicilor despre cele mai grele momente din pandemie

de Mia Lungu    |    Paul Ciurari    |    26 Feb 2021   •   15:49
Cum a izbucnit primul focar COVID-19 din țară, la Suceava. Mărturiile medicilor despre cele mai grele momente din pandemie Hepta

Primul şi cel mai mare focar din ţară a fost în Suceava. La un an de la primul caz de infectare cu coronavirus, medicii suceveni privesc în urmă şi îşi aduc aminte de momentele grele prin care au trecut.

Pe 23 martie 2020 la spitalul din Suceava apărea prima suspiciune de infectare cu coronavirus, o femeie care fusese plecată în China. Atunci, aceasta fusese doar o alarmă falsă însă, ce avea să urmeze la doar câteva zile după, a fost pentru medici începutul războiului.

"Nu credeam că e așa grav și că are o așa mare infecțiozitatea. Noi am căzut toți fiind contacti cu un pacient pozitiv, am stat în izolare și cei cu forme severe au fost spitalizați. 

Cunoșteam ce e o pandemie doar din cărți, citisem mult, ne uităm seară la TV să vedem știri din Italia, ne uităm pe reviste să vedem ce noutăți sunt, dar realitatea a bătut ce am citii și ce știam atunci.", povestește unul dintre medicii de la Suceava.

Un ambulanţier din Suceava, primul cadru medical din România care a murit din cauza coronavirus

Cazurile grave care ajungeau la spital au reprezentat un şoc pentru medici şi chiar lecţii de viaţă pe care nu le vor uita niciodată.

"Îmi aduc aminte de oameni care aveau nevoie de oxigen și țipau după aer, Îmi aduc aminte de cazurile tinere care ne implorau să nu îi părăsim. Le strângeam mâinile să le dăm și lor forță din puținul nostru și încredere.", spne un alt medic la spitalului din Suceava.

La scurt timp de la izbucnirea haosului a avut loc şi prima tragedie. Un ambulanţier din Suceava a fost primul cadru medical care a murit, răpus de coronavirus.

Fiecare dintre colegii lui au privit de atunci cu şi mai multă spaimă către viitor. Stăteau chiar şi 24 de ore la muncă, iar echipamentele fără hrană, fără să îşi vadă familiile şi, în multe cazuri char şi fără echipamente.

Lipsurile din sistem: Cârpeau combinezoanele și sacii menajeri, folosiți la picioare, cu bandă adezivă

Combinezoanele erau cârpite cu bandă adezivă, criza de măşti lua o tot mai mare amploare. Astfel, cei din linia întâi erau în război cu mâinile goale.

"Funcționalitatea spitalului a fost profund afectată. Au fost oamenii care au lucrat non-stop. I-am găsit într-o stare de epuizare extraordinară. Au fost nopți în care pentru 100 și ceva de pacienți era un sigur doctor pe două etaje.

Aveam echipamente dar nu erau circuite stabilite. Am încercat atunci dar nu era nimic stabilit."

Cea mai complicată perioadă a pandemiei la noi, cel mai mare focar

La Spitalul Județean de Urgență Suceava a fost cel mai mare focar de coronavirus din țară. În haosul pandemiei de la Suceava, parlamentarii PSD au avut prioritate la testare în fața cadrelor medicale.

Pe 13 martie 2020, în plin haos declanșat de coronavirus, în perioada în care angajaților Spitalului Județean li se refuză testarea, iar puținele probe care se recoltau erau trimise la Iași sau București, patru parlamentari suceveni au fost testați de urgență la SJU și un al cincilea la DSP.

Atunci, s-a deschis un dosar penal. Patru medici au fost cercetaţi. Iniţial pentru abuz în serviciu, iar încadrarea tocmai a fost schimbată pentru toţi. Acum, sunt acuzaţi de zădărnicirea combaterii bolilor.

Echipa coordonată de Ionel Oprea a scris atunci un raport privind neregulile găsite la Spitalul Județean Suceava.

Printre acestea: nu au existat circuite de separare a pacienților COVID și non-COVID, iar protecția angajaților spitalului era inadecvată și improvizată.

Protecția personalului de la Spitalul Județean din Suceava, cu excepția unor angajați din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase și Sectorul Boli Interne – COVID-19, a fost "inadecvată, necorespunzătoare și improvizată".

În ceea ce privește circuitele funcționale specifice, cu toate că spațiul de spitalizare era împărțit în sectoare COVID-19 și non-COVID, "nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiștilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea și separarea lor.

 

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close