x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Români care dezvoltă România. Ambițiile celui mai mare transportator feroviar privat din centrul și estul Europei

de 25 Iul 2017   •   17:28
Români care dezvoltă România. Ambițiile celui mai mare transportator feroviar privat din centrul și estul Europei 72

Pe calea diversificării La prima strigare, numele celor doi frați din Galați nu ne spun mai nimic. Aparițiile lui Gruia Stoica au fost rare și punctuale, iar cele ale fratelui său au fost… inexistente.

Totuși, mărfarele GFR (Grup Feroviar Român), compania fanion a grupului Grampet, controlat de cei doi, au fost văzute, măcar o dată, la intersecția cu o șină de tren. Grup Feroviar Român este nu doar liderul operatorilor feroviari privaţi din România, dar e şi printre cei mai mari operatori feroviari privaţi din Europa Centrală și de Sud-Est, pentru mai multe categorii de mărfuri.

Producția la putere. Urmează robotizarea

În cele patru fabrici pe care le deține, dintre care trei în România și una în Ungaria, Grampet Group construiește, repară și modernizează material rulant sub mărci românești, precum Electroputere VFU şi altele. Grampet Group are circa 7.000 de angajați și o flotă de 14.700 de vagoane și 410 locomotive. Cifre extraordinare pentru o țară în care transportul feroviar pare uitat în planurile de guvernare. „Avem nevoie (ca ţară - nred.) să investim în industria feroviară, în infrastructură, în cercetare-dezvoltare, în digitalizare, în calificarea forţei de muncă din domeniul feroviar în care Romania avea tradiţie şi acum, aproape că a ajuns să nu mai aibă viitor”, spune omul de afaceri.

Anul acesta, Grampet Electroputere lansează un robot de manevră pentru tractarea de vagoane. Este vorba despre un produs inovativ tehnologic care funcţionează şi cu telecomandă. Amintim tot aici că, în anul 2014, Grampet Electroputere a produs împreună cu Caterpillar prima locomotivă românească după 24 de ani, poate cea mai dragă investiție realizată de-a lungul timpului de Gruia Stoica și Vasile Didilă.

„Dezvoltăm şi testăm câteva produse noi şi, în viitorul apropiat, vom ieşi pe piaţa de tracţiune feroviară cu un tren diesel DMU, un loco tractor pe baterii cu interval de funcţionare de cel puţin zece ore, util pentru activitatea de manevre. Locotractorul fabricat la RELOC poate fi condus şi de la distanţă, prin telecomandă şi este nepoluant, cu zero emisii CO2”, spune Gruia Stoica. 

Inovaţia este esenţială şi în business, şi în domeniul feroviar cu atât mai mult, mai ales că în România industria pare învechită.

„Este nevoie de creșterea vizibilității industriei feroviare în rândul tinerilor ingineri , în rândul personalului calificat şi în rîndul femeilor – da, nu zâmbiţi, în România anului 2017, o femeie mai uşor ajunge pilot de avion, decît mecanic de locomotivă - şi din nou, aici există la dispoziţie Fondului Social European care poate fi folosit pentru a promova o imagine actuală a industriei feroviare, o imagine atractivă și de înaltă tehnologie în ţară. O revitalizare a industriei, printr-o schimbare a mentalităţilor şi a percepţiilor, cine ar fi crezut că aşa ceva poate porni de la cea mai tradiţionalistă industrie?”, se întreabă Gruia Stoica.

La începutul acestui an, omul de afaceri amintea că a făcut investiţii în tehnologie la Reva Simeria, la Electroputere VFU, la
Reloc Craiova dar şi la firmele din afara ţării. Amintim aici că în Grampet intră, pe lângă GFR, şi companiile Bulgarian
Railway Company (BRC), Train Hungary (THU), Rolling Stock Company (RSCO), TransbordareVagoaneMarfă (TVM), Remar
Paşcani, RevaSimeria, Grampet Debrecen VagongyarKft. – Ungaria, Trans Expedition Feroviar (TEF), Eurorail Serbia, Eurorail Company Moldova, Eurorail Ukraine dar şi ITC - Institutul pentru Tehnică de Calcul.

Curând, pe bursă?

O afacere ca Grampet are nevoie să se dezvolte continuu, iar listarea pe bursă poate fi o opțiune, și chiar s-a analizat care piata bursieră din Europa ar fi cea mai potrivită. Însă cei doi antreprenori încă reflectează la implicațiile unei astfel de decizii. „Ne interesează să dezvoltăm imaginea grupului atât ca nume în piaţa externă, cât şi ca reputaţie de business, pentru al valorifica mai uşor în viitor în strategia noastră de extindere în UE.

"Avem forţă de business, vrem să o transformăm în imagine pentru a ne consolida ca jucători în domeniu la nivel european”,
spune Gruia Stoica.

Până la listare însă, visează cu ochii deschiși la o Românie „jucător regional feroviar” prin dimensiunea şi acoperirea infrastructurii, prin poziţia geostrategică, prin forţa de muncă.

Drumul Mătăsii şi ideea ca România să fie un nod feroviar în legătura Europa-China, poate pare un lucru mare, în condiţiile
investiţiilor reduse în calea ferată, dar de fapt ar merita gândit ca o direcţie strategică a transporturilor feroviare.

Federica Mogherini declara recent, la Beijing, că proiectele din cadrul iniţiativei chineze „Noul Drum al Mătăsii” trebuie deschise europenilor. În acest sens, proiectul Grupului Feroviar Român se numeşte „România - Poarta de Răsărit a Europei către Orient” şi înseamnă crearea unei platforme logistice pe teritoriul României plecând de la portul Constanţa. Acest proiect, pe care GFR il susţine de zece ani, ar fi meritat sprijinit de stat, pentru că ar crea in jur de 100.000 de locuri de muncă şi ar aduce miliarde de
euro în taxe şi impozite.

Noutăţi și investiții

Anul trecut, compania la care Vasile Didilă este şi preşedinte CA, Reva Simeria, a avut 528 de salariaţi, în creştere uşoară faţă de anul 2015. Cifra de afaceri a urcat la 47,72 milioane de lei. „În urma investiţiilor de milioane de euro realizate în ultimii ani, fabrica a devenit primul reparator de vagoane din România care a obţinut certificarea Entity in Charge of Maintenance, condiţie obligatorie pentru a activa pe piaţa UE”, a declarat Gruia Stoica.

Fabrica de medicamente oncologice 

Ce legătură este între transportul feroviar și industria farma? Mulți și-au pus această întrebare, iar răspunsul a fost „niciuna”. Sau aproape niciuna. În urmă cu ceva timp Grupul Grampet, a intrat în acționariatul fabricii de medicamente Polisano din Sibiu. Ceea ce părea o simplă investiție, ne arată, prin majorarea participației la aproape 20%, realizată în 2017, că interesul există pentru acest segment, iar frații Gruia Stoica și Vasile Didilă sunt acolo pentru a mai investi. „Sunt deschis la diversificarea portofoliului
de investiţii al Grampet, dar focusul rămâne în domeniul feroviar. Cred ca merită sprijinite start-upurile româneşti, sunt foarte mulţi tineri talentaţi care au nevoie de investiţii pentru ideile lor, mai ales pe zona de IT, de softuri, diverse aplicaţii. Sunt deschis să sprijin cu investiţii un start-up românesc  al unui tănăr care poate proba că afacerea lui are potenţial. Cred că toate afacerile mari, cum este şi Grampet, pot susţine astfel de iniţiative noi de business. Este, aşa cum spuneam şi mai sus, o susţinere pentru dezvoltarea capitalului românesc”, spune omul de afaceri Gruia Stoica

Și, totuși, de ce Polisano? Motivaţia investiţiei de la Polisano a fost şi personală, nu doar legată de domeniul farma, declară Stoica, care spune că propunerea a venit din partea lui Remus Borza şi a primit-o cu multă deschidere. „Polisano este un brand special, este un nume puternic, iar start-up-urile nu beneficiază de astfel de nume, or ăsta este un avantaj major pentru o afacere la început. Infuzia de capital de la începutul anului era necesară pentru stabilizarea producţiei de suplimente. Investiţiile pentru fiecare secţie în parte sunt mari, iar productia şi lansarea de medicamente cere timp”, conchide Gruia Stoica.

Mai multe, în revista Români care dezvoltă România, disponibilă de joi, 1 iunie, la chioșcurile de presă din toată țara.

sati