Haosul geopolitic și tensiunile politice din Statele Unite au mutat teama investitorilor dinspre burse către activele de refugiu: aurul și argintul au explodat la începutul lui 2026, pe fondul amenințărilor lui Donald Trump la adresa Iranului și al incertitudinilor legate de independența Rezervei Federale, scrie CNN.
Investitorii în acțiuni par să ignore mare parte din veștile negative: bursele au atins un maxim istoric luni și au scăzut doar ușor de atunci.
În schimb, temerile investitorilor s-au manifestat printr-o explozie a pieței metalelor.
Argintul a crescut cu peste 6% miercuri, depășind 90 de dolari uncia, și este în creștere cu 29% de la începutul anului. Este o evoluție spectaculoasă, mai ales dacă ținem cont că prețul argintului a urcat cu 141% în 2025, cel mai bun an din 1979 încoace.
Aurul a crescut cu aproape 1% miercuri, ajungând la peste 4.600 de dolari uncia troy, iar de la începutul anului este în urcare cu 22%. La fel ca argintul, aurul a avut în 2025 cel mai bun an din 1979, cu un salt de 65%.
Și alte metale sunt pe trend ascendent în 2026: staniul, cuprul, aluminiul, litiul și zincul.
Aurul este, în mod tradițional, un refugiu sigur în fața inflației, a deficitelor în creștere, a tensiunilor geopolitice și a incertitudinilor economice generale. Într-o logică de tip „pune-l la saltea”, investitorii cumpără active tangibile, precum aurul, atunci când sunt îngrijorați.
Prețurile metalelor au sărit puternic după loviturile SUA asupra Venezuelei și din nou după amenințările lui Trump la adresa regimului iranian, în urma reprimării violente a protestelor.
Deși piețele bursiere au reacționat moderat, metalele au primit un nou impuls după ce președintele Federal Reserve, Jerome Powell, a anunțat duminică faptul că este vizat de o anchetă penală. Informația a stârnit temeri că Rezerva Federală și-ar putea pierde independența politică.
Deși o bancă centrală mai politizată ar putea avantaja pe termen scurt piețele de acțiuni, prin reducerea ratelor dobânzilor, pe termen lung ar putea afecta economia, subminând credibilitatea instituției și reaprinzând problema inflației.
Aceste îngrijorări au reactivat parțial strategia cunoscută drept „Sell America”, ceea ce a dus la scăderea titlurilor de stat americane și a dolarului. Temerea privind deficitele uriașe a readus în prim-plan și așa-numitul „debasement trade” (tranzacția de depreciere monetară), accentuând aceste tendințe. Pe măsură ce capitalul iese din aceste piețe, active precum aurul și argintul par relativ mai ieftine.
Metalele nu cresc doar din cauza fricii. Cererea și oferta joacă, de asemenea, un rol important. În ciuda tarifelor în creștere, China a găsit noi piețe de export, ducând excedentul său comercial la un nivel record și alimentând cererea pentru metalele folosite în electronicele produse în China.
Expansiunea masivă a inteligenței artificiale a crescut, la rândul ei, cererea de metale necesare centrelor de date care susțin această dezvoltare tehnologică.
Creșterea costurilor metalelor ar putea deveni o problemă serioasă, în condițiile în care americanii se confruntă deja cu un cost al vieții tot mai ridicat. Aceste materiale intră în componența unei game largi de bunuri de consum. Iar prețurile petrolului, deși încă relativ scăzute, au început și ele să crească, în tandem cu alte materii prime.
„Pe scurt, asistăm la o inflație serioasă a metalelor industriale”, a declarat analistul independent Peter Boockvar, într-o notă adresată clienților. „Următorul președinte al Rezervei Federale va avea de gestionat o dilemă extrem de complicată”.
Ştiri video recomandate
