De la automobile la utilaje, robotică, produse chimice, aeronautică , bunuri de lux și modă, China atacă, unul câte unul, toate sectoarele în care europenii credeau că au un avans de neatacat. Din 2023 până anul trecut, exporturile europene către China au scăzut cu aproximativ 5% (la 268 de miliarde de dolari, potrivit administrației vamale de la Beijing), în timp ce exporturile chineze au crescut cu aproape 12%. Europa înregistrează un deficit comercial de aproape 1 miliard de dolari pe zi cu Republica Populară Chineză.
Vânzările Volkswagen în a doua cea mai mare economie a lumii s-au înjumătățit, ajungând la două milioane și jumătate de mașini, iar cele ale producătorilor italieni au scăzut cu aproape o treime în trei ani. Între timp, vânzările maşinilor chinezești în Italia s-au dublat de la începutul pandemiei, în condiţiile în care multe persoane își dau seama că mașinile chinezești costă de până la șase ori mai puțin decât cele ale concurenților lor, relatează Corriere della Sera. Acestea sunt tendințe care ar putea duce la deșertificarea industrială în decurs de un deceniu, dacă vor continua în acest ritm.
China tinde să devină atât o superputere geopolitică, cât și principala economie a lumii. În condiţiile în care aceasta urmăreşte să rupă izolarea reală sau percepută a țării. Fiecare mișcare de politică externă, fiecare exercițiu militar în apele disputate, fiecare proiect tehnologic și industrial pe care China îl întreprinde are ca scop simultan ruperea izolării sale, garantarea autonomiei strategice a țării și transformarea ei într-un partener unic și inevitabil pentru celalalte puteri ale lumii. Pentru că, așa cum se vede de la Beijing, China este înconjurată de puteri hotărâte să-i împiedice ascensiunea, în primul rând din punct de vedere geografic: India este un adversar ferm, în timp ce Coreea de Sud, Japonia, Filipine, Taiwan, Australia și Thailanda beneficiază toate de garanții de securitate americane.
De exemplu, BYD, gigantul auto cu sediul în Shenzhen, care și-a cvadruplat aproape cifra de afaceri în cinci ani, ajungând la echivalentul a puțin peste o sută de miliarde de euro, controlează tot ce poate: de la minele de litiu din Chile, la producția de baterii și microcipuri, la reutilizarea bateriilor ca dispozitive de stocare a energiei pentru instalații, până la reciclarea materialelor. BYD are 12 institute de cercetare separate în cadrul organizației sale, în electronică, baterii, sisteme de propulsie electrice, materiale noi, cercetare fundamentală și așa mai departe, fiecare având câte 10.000 de ingineri. Acest lucru creează modele care concurează nu doar pentru piața europeană a mașinilor mici și a mașinilor de familie, ci și pentru cea a mărcilor istorice precum Aston Martin, Bentley, Maserati și chiar Ferrari. Aceasta din urmă a reușit să vândă fulgerător aproape o sută de exemplare ale noului Ferrari electric în China.
În acest context, BYD lansează un model concurent, YangWang U9, cu un preț de aproximativ 200.000 de euro și disponibil în prezent în principal pe piața chineză. Această mașină poate accelera de la zero la 100 km/h în 2,3 secunde, poate atinge viteze de peste 300 km/h și, un aspect inedit, poate „danseze” pe ritmul muzicii folosindu-și sistemul de suspensie.
Există, de asemenea, modelul YangWang U8, conceput pentru a concura cu Mercedes și BMW. Acesta dispune de cinci ecrane tactile la bord, drone integrate în plafonul panoramic, care pot fi lansate pentru a monitoriza traficul din față, și capacitatea de a pluti în cazul în care ajunge în apă.
Aceeași strategie aplicată de BYD este valabilă și pentru giganții din domeniul roboticii, al tehnologiilor verzi și al inteligenței artificiale. Astfel întreprinderile chineze de astăzi sunt sisteme concepute pentru a asigura autonomia strategică și sunt puternic subvenționate de guvern, cel puțin până când datoria publică va deveni cu adevărat nesustenabilă. Totuși, sprijinul guvernamental este condiționat de reinvestirea fondurilor în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a accentua și mai mult decalajul tehnologic față de Europa. Există chiar și o subvenție publică pentru export care permite acestor companii să își vândă produsele pe piețele externe la preț de cost, ceea ce le conferă un avantaj practic imbatabil.
Prin urmare, grupurile chineze actuale nu urmăresc în primul rând generarea de profit, de altfel, toate sunt angajate în războaie acerbe ale prețurilor, inclusiv pe piața internă, ci mai degrabă îşi propun cucerirea de noi piețe și dezvoltarea tehnologică. Se vor concentra pe realizarea de profituri abia după ce vor considera că au eliminat concurența internațională. În acest sens, campionii chinezi seamănă cu giganții din Silicon Valley, precum Amazon, Uber, SpaceX, OpenAI sau Anthropic, companii care generează puțin numerar sau îl consumă rapid, chiar dacă îi transformă pe fondatorii lor în oameni fabulos de bogați.
