În 2004, compania americană de curierat UPS a schimbat modul în care își stabilea traseele pentru a reduce timpul petrecut pe drum, consumul de combustibil și emisiile de carbon. Una dintre cele mai neobișnuite reguli introduse a fost reducerea numărului de viraje la stânga făcute de șoferi.
Măsura pare simplă, însă rezultatele raportate de companie au fost considerabile: aproximativ 10 milioane de galoane de combustibil economisite în fiecare an, echivalentul a peste 37 de milioane de litri, reducerea emisiilor de carbon cu 20.000 de tone și posibilitatea de a livra cu 350.000 de colete mai mult.
În 2021, strategia continua să atragă atenția cercetătorilor din domeniul transporturilor. Gayah V. Gayah, profesor de inginerie a transporturilor la Penn State, a studiat timp de aproape un deceniu fluxul traficului urban și siguranța rutieră. O parte importantă a activității sale s-a concentrat asupra modului în care ar trebui organizate și administrate străzile orașelor.
Concluzia sa este că, în anumite situații, restricționarea virajelor la stânga poate face traficul mai eficient și poate crește siguranța, potrivit The Conversation.
De ce sunt problematice virajele la stânga
Intersecțiile sunt printre cele mai periculoase puncte ale rețelei rutiere deoarece aici vehiculele, care pot circula cu viteze ridicate și din direcții diferite, trebuie să își intersecteze traiectoriile.
Aproximativ 40% dintre toate accidentele au loc în intersecții, potrivit datelor prezentate în materialul profesorului Gayah. Proporția este și mai mare în cazul accidentelor care implică răni grave, aproximativ 50%, în timp ce circa 20% dintre accidentele mortale sunt asociate intersecțiilor.
Semaforizarea face intersecțiile mai sigure, deoarece le transmite șoferilor când pot circula. Fără viraje la stânga, regulile ar putea fi mult mai simple: traficul care circulă pe direcția nord-sud ar putea primi verde în timp ce traficul est-vest este oprit, apoi situația s-ar inversa.
Virajele la stânga complică însă această schemă deoarece șoferul trebuie să traverseze fluxul de trafic care vine din sens opus.
O modalitate de a permite aceste viraje este ca șoferii să aștepte până când apare un spațiu suficient între mașinile care vin din sens opus. Problema este că această soluție depinde în totalitate de capacitatea șoferului de a aprecia dacă manevra poate fi făcută în siguranță.
În același timp, situația poate bloca traficul. Oricine a rămas în spatele unei mașini care așteaptă să vireze la stânga pe un drum aglomerat știe cât de repede se poate forma o coloană.
O altă variantă este ca traficul din sens opus să fie oprit și mașinile care virează la stânga să primească propria săgeată verde. Această soluție este mai sigură, dar oprește temporar restul traficului din intersecție și poate încetini considerabil circulația.
Potrivit datelor citate de Gayah, aproximativ 61% dintre accidentele produse în intersecții implică un viraj la stânga.
Cum ar putea eliminarea virajelor la stânga să fluidizeze traficul
Cercetătorii din domeniul transporturilor au propus numeroase metode pentru a face virajele la stânga mai sigure și mai eficiente, de la strategii speciale de semaforizare până la configurații complexe ale intersecțiilor.
Gayah susține însă că o soluție mai simplă ar putea fi restricționarea virajelor la stânga în anumite intersecții.
Mai multe orașe au început deja să limiteze aceste viraje pentru a îmbunătăți siguranța și circulația. În Statele Unite, astfel de restricții au fost introduse în diverse zone din San Francisco, Salt Lake City, Birmingham, Wilmington, Tucson și în numeroase localități din Michigan. Practica există și în alte orașe din SUA și din lume, însă de obicei este aplicată în anumite puncte pentru rezolvarea unor probleme specifice de trafic sau siguranță.
Există, desigur, și un dezavantaj: eliminarea virajelor la stânga îi poate obliga pe unii șoferi să parcurgă distanțe mai mari.
De exemplu, cineva care vrea să vireze la stânga de pe un drum aglomerat pentru a ajunge acasă ar putea fi nevoit să treacă de destinație și să facă apoi trei viraje consecutive la dreapta.
Cercetările lui Gayah, publicate în 2012 și 2017 și bazate pe modele matematice și simulări de trafic, au arătat însă că eliminarea virajelor la stânga într-o rețea stradală organizată în formă de grilă ar determina, în medie, parcurgerea unei singure străzi suplimentare.
Distanța în plus ar fi, în opinia cercetătorului, compensată de fluidizarea traficului.
De ce a funcționat strategia pentru UPS
În cazul UPS, ideea are un avantaj important: șoferii efectuează foarte multe opriri și livrări într-o singură zi.
Un viraj la stânga într-o intersecție aglomerată poate însemna un timp de așteptare pentru găsirea unei breșe în traficul din sens opus. Motorul continuă să funcționeze, combustibilul este consumat, iar vehiculul poate împiedica temporar și alte mașini să înainteze.
Prin eliminarea sau reducerea acestor situații, UPS poate obține economii importante atunci când aceeași regulă este aplicată unei întregi flote.
Compania a estimat că evitarea virajelor la stânga economisește anual 10 milioane de galoane de combustibil și reduce emisiile de carbon cu 20.000 de tone. În același timp, timpul economisit le permite șoferilor UPS să livreze aproximativ 350.000 de colete suplimentare.
Astfel, ceea ce pare o schimbare minoră a traseului poate avea efecte importante atunci când este aplicată la scară largă.
Nu toate virajele la stânga trebuie eliminate
Gayah atrage atenția că eliminarea virajelor la stânga dintr-un întreg oraș ar fi dificilă și nici nu ar fi necesară.
Unele intersecții nu prezintă probleme, iar în anumite situații virajul la stânga poate fi cea mai bună soluție.
Pentru a identifica locurile unde restricționarea acestor viraje ar avea cel mai mare efect, Gayah și echipa sa au dezvoltat algoritmi care folosesc simulări de trafic.
Rezultatul depinde de configurația străzilor, de punctele din care vin și către care se deplasează vehiculele și de volumul traficului în perioadele aglomerate.
Totuși, modelele indică o tendință generală: restricționarea virajelor la stânga este mai eficientă în intersecțiile aglomerate din zonele centrale ale orașelor decât în intersecțiile mai puțin circulate aflate la periferie.
Motivul este simplu. Cu cât intersecția este mai aglomerată, cu atât mai mulți oameni beneficiază de un trafic mai fluid. În plus, în zonele centrale există, de regulă, mai multe rute alternative, ceea ce limitează distanța suplimentară pe care trebuie să o parcurgă șoferii.
Mai există un avantaj: în aceste intersecții, proporția mașinilor care virează la stânga este oricum mai mică, astfel încât eliminarea manevrei are un impact negativ relativ redus.
Lecția de la UPS: traseul mai lung poate fi mai eficient
Strategia adoptată de UPS arată că distanța nu este singurul criteriu care contează atunci când este calculat un traseu.
O rută care presupune mai puțini kilometri poate ajunge să consume mai mult combustibil dacă șoferul trebuie să aștepte în mod repetat în intersecții pentru a putea vira la stânga.
În schimb, o rută ceva mai lungă, dar care permite deplasarea continuă și evită perioadele de așteptare, poate fi mai eficientă.
În cazul unei companii de curierat, unde fiecare vehicul efectuează numeroase opriri și manevre, diferențele mici se pot transforma în economii uriașe atunci când sunt multiplicate la nivelul întregii flote.
Pentru Gayah, aceeași logică poate fi aplicată și orașelor. Nu orice viraj la stânga trebuie eliminat, însă restricționarea lor în anumite intersecții aglomerate ar putea contribui la un trafic mai sigur și mai fluent.
