Cei care nu sunt pregătiți să lucreze pământul sau să petreacă timp în natură nu se vor adapta ușor în Oosterwold. În această comunitate din Țările de Jos, locuitorii trebuie să folosească pentru agricultură cel puțin jumătate din proprietatea lor.
Proiectul încearcă să combine locuințele, locurile de muncă, activitățile de relaxare și natura într-o zonă cu o densitate redusă, care contrastează cu partea mai urbanizată din vestul orașului Almere. Oosterwold este un experiment urban desfășurat pe aproximativ 4.300 de hectare, în partea de est a orașului Almere, aflat în apropiere de Amsterdam.
Proiectul a fost gândit în urmă cu peste zece ani și dezvoltat de autoritățile locale împreună cu urbaniștii. Scopul său a fost să ofere oamenilor mai multă libertate, dar și mai multă responsabilitate în organizarea propriului cartier.
Cel puțin jumătate din fiecare proprietate trebuie folosită pentru cultivarea alimentelor. Prin această regulă, autoritățile speră să facă zona mai sustenabilă și să-i păstreze caracterul rural, scrie Times of India.
Libertate, dar și obligații
Oosterwold le permite oamenilor să-și construiască locuința visurilor, însă această libertate vine cu mai multe obligații.
Cine cumpără și dezvoltă un teren trebuie să contribuie și la realizarea infrastructurii necesare. Locuitorii se ocupă de porțiunea de drum aferentă proprietății, alimentarea cu energie, canalizarea, colectarea deșeurilor, spațiile verzi și agricultura urbană. Aceste lucrări pot fi realizate individual sau împreună cu alți membri ai comunității.
Pentru a păstra aspectul rural, planul general stabilește ca 18% din suprafață să fie ocupată de construcții, 8% de drumuri, 13% de spații verzi publice, 2% de apă și 59% de agricultură urbană.
Regulile permit apariția unor proiecte foarte diferite: locuințe amplasate în jurul terenurilor de golf, plantații, vile autosuficiente sau mici comunități dezvoltate de grupuri de proprietari. Strategia a fost realizată de biroul de arhitectură MVRDV ca parte a planului mai amplu de dezvoltare a orașului Almere până în 2030, care prevede construirea a 60.000 de locuințe și crearea a 100.000 de locuri de muncă.
"Regula potrivit căreia, dacă vrei să locuiești în Oosterwold, trebuie să produci alimente pe cel puțin jumătate din proprietate este unică în lume", a declarat Jan Eelco Jansma, cercetător la Universitatea Wageningen. El a studiat orașul timp de mai mulți ani și a contribuit la includerea agriculturii urbane în proiect.
Persoanele care nu știu să-și cultive singure terenul pot angaja un "fermier urban". O platformă specială îi pune în legătură pe proprietarii de terenuri cu oamenii care au experiență în agricultură.
Obiectivul final este ca Oosterwold să producă 10% din alimentele consumate în Almere. Mulți consideră această țintă ambițioasă, dar cred că ar putea fi atinsă în timp.
Cum este viața în Oosterwold
Marco de Kat, consilier local și locuitor al Oosterwold, a adoptat pe deplin stilul de viață sustenabil al comunității.
De când s-a mutat aici, în 2017, el și-a transformat grădina de 800 de metri pătrați într-o sursă de fructe, legume și plante aromatice. Cultivă, printre altele, mere, ardei și busuioc. Iarna, el și soția sa consumă alimentele păstrate în congelatoare.
"Ieri am uitat să mă gândesc ce voi mânca. Pur și simplu te plimbi prin grădină, găsești ceva și aceea este masa ta", a povestit de Kat.
Unii locuitori cultivă doar pentru consumul propriu, în timp ce alții au planuri mai ambițioase. Jalil Bekkour, de exemplu, și-a transformat grădina într-un loc în care testează ingredientele folosite în restaurantul său, Atelier Feddan. La trei ani după deschiderea restaurantului, aproximativ 80% dintre alimentele servite acolo provin din Oosterwold. Exemplul său arată că agricultura urbană poate susține și economia locală.
Spre deosebire de cartierele obișnuite, Oosterwold le oferă locuitorilor multă libertate în alegerea modului în care își cultivă terenurile. Unii au livezi, alții folosesc sere sau amenajează mici pășuni. Fiecare proprietar poate veni cu propriile idei și metode.
Totuși, proiectul nu a funcționat perfect de la început. Mulți locuitori nu aveau experiență în agricultură, iar în primii ani nu existau suficiente informații sau îndrumări.
Pentru a-i ajuta, a fost creat Oosterwold Food Hub, un centru administrat de autoritățile din Almere și de cooperativa alimentară locală. Centrul oferă resurse, ateliere și posibilitatea de a face schimb de experiență, astfel încât locuitorii să-și îmbunătățească metodele de cultivare.
Agricultura urbană din Oosterwold are și efecte importante asupra mediului. Cercetările arată că fermele mici din zonă pot îmbunătăți calitatea solului și biodiversitatea, reducând o parte dintre efectele negative produse de extinderea orașelor. Locuitorii folosesc compost, colectează apa de ploaie și controlează dăunătorii prin metode naturale, pentru a reduce cât mai mult efectele asupra mediului.
Lecțiile acestui experiment
Oosterwold poate învăța și din experiența altor proiecte. Jason Hawes a participat la un studiu publicat în 2024, potrivit căruia agricultura urbană poate produce, în anumite situații, mai multe emisii de carbon decât agricultura convențională.
Studiul nu a analizat o comunitate precum Oosterwold, dar a oferit câteva concluzii relevante.
"Am constatat că infrastructura instalată la începutul amenajării unei grădini sau ferme are o contribuție importantă la amprenta de carbon a fructelor și legumelor cultivate acolo", a explicat Hawes.
Potrivit cercetătorului, infrastructura ar trebui folosită cât mai mult timp, iar pentru construcțiile inițiale ar trebui alese, pe cât posibil, materiale recuperate sau refolosite.
Un asemenea proiect nu trebuie să înceapă neapărat la dimensiunea Oosterwold. Jalil Bekkour îi sfătuiește pe cei interesați să pornească treptat.
"Primul lucru pe care îl spun oamenilor este să înceapă cu puțin. Cultivați alimentele pe care vă place să le mâncați și plantele ușor de îngrijit", a spus el.
