Anant Ambani, moștenitorul unui imperiu construit pe petrol și gaze, a primit titlul de profesor la Universitatea Newcastle, pentru contribuția sa la „un viitor mai sustenabil”. Decizia a provocat un val de reacții în mediul academic și printre ecologiști, scrie The Guardian.
Oficialii universității au precizat că îi recunosc munca în conservare, protecția biodiversității și bunăstarea animalelor. Criticii, însă, spun că văd altceva, și anume un miliardar care își cumpără legitimitate academică.
Ambani are 31 de ani. Tatăl său, Mukesh Ambani, este cel mai bogat om din India și deține cea mai mare rafinărie de petrol din lume.
Familia acestuia este apropiată de partidul premierului Narendra Modi, iar firme din grupul Reliance au donat recent sume importante partidului. Totodată, Modi a fost invitat la nunta lui Anant, în 2024.
Tânărul Ambani conduce Vantara, o grădină zoologică privată de 1.400 de hectare, construită lângă rafinăriile familiei din Gujarat. Acolo ar trăi peste 150.000 de animale. Printre ele se numără 200 de lei, 250 de leoparzi și 900 de crocodili.
Tot la Vantara a organizat petrecerile de dinaintea nunții. Au venit vedete și politicieni.
„Trebuie să spun că este o alegere destul de enigmatică. Ca cercetător al ecologismului indian și global, pot numi cel puțin 50 – poate 100 – de persoane mult mai bine calificate pentru o asemenea onoare. Numirea domnului Ambani este extrem de derutantă și riscă să afecteze credibilitatea instituțională și prestigiul intelectual al universității”, a declarat istoricul indian Ramachandra Guha.
Bhuvan Mangalore investighează traficul ilegal cu animale și scrie o disertație chiar despre Vantara. Reacția lui a fost una scurtă: „E o glumă?”
Și în interiorul universității au existat obiecții. Sindicatul cadrelor didactice de la Newcastle spune că angajații s-au opus numirii din motive de mediu.
Lyla Mehta, profesoară la Universitatea Sussex, spune că riscul este, de fapt, unul mai mare, întrucât, Cu finanțarea publică în scădere, banii miliardarilor ar putea ajunge să dicteze în mediul academic.
„Universitățile ar trebui să fie locuri care pun sub semnul întrebării puterea și trag corporațiile la răspundere, nu care le oferă legitimitate academică”, a declarat ea.
Nici ecologiștii nu au fost mai blânzi.
„Într-un moment în care criza climatică impune eliminarea urgentă a petrolului și gazelor, trebuie să cerem instituțiilor noastre finanțate public să facă mai mult”, a spus Lorne Stockman, de la Oil Change International.
Vantara are propriul dosar de controverse.
Anul trecut, Suddeutsche Zeitung a arătat că multe animale au ajuns acolo prin Congo și Emiratele Arabe Unite, țări cunoscute pentru rețele opace de comerț cu faună sălbatică. Unele sunt specii pe cale de dispariție.
Curtea Supremă a Indiei a închis rapid subiectul. Ancheta a durat mai puțin de trei săptămâni și nu a găsit nicio ilegalitate.
CITES, agenția ONU care controlează comerțul cu specii protejate, a ajuns la altă concluzie. Inspectorii săi au constatat că unele permise de import erau, cel mai probabil, falsificate.
Agenția a cerut restricții la importurile Indiei. Apoi a dat înapoi, după ce India, SUA și Japonia au contestat dovezile.
În august, Vantara a anunțat că își „resetează” activitatea. A adus un fost șef CITES să-i supravegheze operațiunile și a oprit voluntar importurile de animale până în iunie 2027.
Grădina zoologică nu a comentat. Familia Ambani a respins în trecut acuzațiile de trafic și susține că misiunea sa este „salvarea, reabilitarea și îngrijirea animalelor”.
Universitatea Newcastle își apără decizia. Titlul recunoaște, spune instituția, munca lui Ambani la Vantara și rolul său în tranziția grupului Reliance spre energie verde.
