Speranţele României de a adera la spaţiul Schengen săptămâna aceasta au fost zădărnicite după ce mai multe state membre au declarat că statutul de membru al spaţiului ar fi prematur în contextul în care ţara est-europeană rămâne în stare de tulburare politică, scrie Financial Times în ediţia online de marţi.
O reuniune a miniştrilor europeni de interne programată pentru miercuri, la Bruxelles, în cursul căreia oficialii ar fi trebuit să voteze privind aderarea României la spaţiul fără frontiere, a fost amânată după ce Germania, Olanda şi Belgia au făcut clar că nu sunt gata sa susţină admiterea Bucureştiului.
Decizia privind extinderea spaţiului Schengen, care necesită acordul unanim al tuturor ţărilor membre în UE, poate fi amânată şi mai mult, până după alegerile parlamentare din România, din decembrie, potrivit unor diplomaţi din UE. Amânarea este cea mai mare lovitură suferită de Bucureşti după ce o luptă înverşunată pentru putere între preşedinte şi premier a provocat îngrijorări internaţionale cu privire la stabilitatea democratică a unuia dintre cei mai noi membri ai UE, comentează FT.
'Reuniunea a trebuit să fie anulată pentru a evita ceea ce ar fi fost o situaţie stânjenitoare pentru toate părţile implicate', a declarat un diplomat UE. 'În luna martie, toate cele 27 de state [miniştrii de interne] au fost de acord să vină cu o decizie privind aderarea României, dar a devenit clar că în urma situaţiei politice de la Bucureşti a fost dificil pentru mai multe ţări să sprijine aderarea ţării', a precizat diplomatul.
Potrivit ziarului britanic, o dispută politică virulentă - în care Victor Ponta, premierul român de centru-stânga, a restrâns independenţa Curţii Constituţionale, ca parte a eforturilor sale de a-l marginaliza pe preşedintele Traian Băsescu - a determinat mai multe ţări membre ale UE să-şi reconsidere poziţia. Germania nu s-a opus aderării României la spaţiul Schengen, dar deteriorarea neaşteptată a statului de drept în ţară a determinat-o pe Angela Merkel, cancelarul german, să declare anul acesta că este 'inacceptabil atunci când principiile fundamentale ale statului de drept sunt încălcate într-o ţară a Uniunii Europene'.
'Berlinul a înţeles că dacă nu vom trimite Bucureştiului un semnal clar, acesta nu va fi realist privind abordarea preocupărilor ridicate de UE', a declarat un diplomat de la Bruxelles.
