Guvernul României ar vrea o trecere la moneda unică europeană mai devreme de 2014, data care era fixată până acum ca obiectiv.
Premierul Emil Boc a recunoscut că se lucrează deja la o strategie în acest sens.
Declaraţia lui Boc survine unui demers recent al Ungariei de a accede mai rapid la zona euro, demers primit destul de bine de Comisia Europeană, scrie Cotidianul.
În acelaşi timp, premierul polonez a cerut o abordare comună cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est pentru reguli mai flexibile în ceea ce priveşte adoptarea euro, element considerat de unele dintre statele din regiune ca un posibil scut împotriva crizei globale.
Donald Tusk aprecia că accentuarea turbulenţelor economice reprezintă un argument în favoarea schimbării unora dintre cerinţele pentru adoptarea euro, comentarii asemănătoare celor făcute marţi de omologul său ungar.
Tusk a indicat, de asemenea, că o abordare concertată ar putea fi necesară şi în ceea ce priveşte intrarea Poloniei în vara aceasta în ERM-2 (Exchange Rate Mechanism), anticamera zonei euro ce reprezintă textul de stabilitate pe care moneda naţională trebuie să îl treacă timp de doi ani şi apoi înlocuirea zlotului cu euro în 2012.
"Dacă strategia poloneză va fi împlinită, atunci vom avea nevoie de discuţii cu parteneri", a declarat premierul polonez.
Varşovia a întrunit cele mai multe dintre criteriile de la Maastricht pentru adoptarea euro, dar în prezent are probleme din cauza deficitului şi a inflaţiei.
Premierul polonez a spus că ţara sa va avea nevoie de câteva zile ca să discute chestiunea, inclusiv la o întrunire informală de duminică a Consiliului European.
Marţi, premierul ungar Ferenc Gyurcsany a spus că Uniunea Europeană (UE) ar trebui să scurteze perioada în care unei ţări candidate i se cere să stea în ERM-2.
Dintre cele 12 state foste comuniste care s-au alăturat UE în 2004 şi 2007, Cipru, Malta, Slovacia şi Slovenia au adoptat moneda unică, iar zona euro numără în prezent 16 ţări.
Cert este că indiferent de dorinţele României, adoptarea euro mai devreme este aproape imposibilă, conform criteriilor de la Maastricht, fapt recunoscut şi de ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea.
Una din cerinţe este stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului în jurul nivelului de echilibru pe termen lung, fără intervenţii ale Băncii Centrale, cu variaţii maxime de plus/minus 15%, în condiţile în care numai în ultimele cinci luni, leul s-a depreciat cu 22% în doar cinci luni.
Antena3.ro
