România s-ar putea confrunta, începând de miercuri, cu una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național, dacă ambele reactoare de la Cernavodă vor fi oprite simultan. O analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) estimează că, în serile caniculare, producția internă ar putea coborî la aproximativ 4.200–4.300 MW, în timp ce consumul ar putea depăși 8.000 MW, obligând România să se bazeze masiv pe importuri și pe reducerea consumului.
Între timp, directorul Centralei Nucleare Cernavodă, Romeo Urjan, a afirmat, marți, că Unitatea 2 de la Cernavodă va începe procedura de oprire controlată joi dimineață, la ora 7:00.
În scenariul central analizat de AEI, deficitul ar putea ajunge la peste 1.000 MW, ceea ce ar pune presiune pe industrie și ar putea impune inclusiv deconectări controlate în situațiile extreme.
"La ora 20:00, exact când consumul populației rămâne ridicat, producția fotovoltaică dispare rapid. Hidrocentralele sunt afectate de secetă, eolianul este imprevizibil, centralele pe gaze și cărbune care mai există, nu pot compensa integral deficitul, iar România ajunge să depindă de importuri într-o regiune în care aproape toate statele caută aceeași energie.
Aceasta nu mai este doar o problemă de piață. Este o problemă de adecvanță a sistemului și, în zilele critice, una de alegere între limitări industriale controlate și deconectări ale unor categorii de consumatori", precizează președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Estimarea AEI pornește de la un scenariu în care ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite începând cu 12 august, ceea ce înseamnă că producția nucleară este considerată zero. Analiza ia în calcul și efectele secetei asupra producției hidro, un nivel redus sau moderat al producției eoliene și limitarea importurilor, pe fondul unui deficit simultan de energie în Ungaria, Serbia și țările din Balcanii de Vest.
În ceea ce privește vremea, scenariul presupune temperaturi mai moderate în perioada 13–16 august, urmate de o intensificare a caniculei între 17 și 22 august. De asemenea, este luată în calcul oprirea activității la Dacia și Ford până la 19 august, cu o economie estimată de aproximativ 200 MW.
Reducerea atribuită Dispecerului Energetic Național (DEN) reprezintă necesarul rezidual de echilibrare rezultat din aceste ipoteze și nu o măsură de reducere a consumului anunțată deja de autorități. Valorile prezentate reprezintă puteri medii estimate în jurul orei 20:00 și sunt exprimate în MW.
România ar importa aproape cât produce
Fără energia nucleară, producția internă disponibilă la ora 20:00 s-ar situa, în cele mai dificile zile, la numai 4.150–4.300 MW. În zilele caniculare, consumul ar putea depăși 8.000 MW, fără reducere voluntară. România ar trebui astfel să importe 2.500–2.600 MW, adică o cantitate egală cu aproape 60% din producția internă rămasă. Problema este că puterea tehnică de import nu reprezintă energie garantată. O interconexiune poate exista, dar dacă dincolo de ea nu există producție disponibilă, aceasta nu transportă decât deficit.
Potrivit analizei citate, în perioadele tensionate, România a importat deja aproximativ 2.000 MW. Tehnic, importul poate depăși temporar 3.000 MW, dar un asemenea nivel nu poate fi considerat ferm disponibil în fiecare seară. Pentru perioada analizată, intervalul realist rămâne la cca 2.300 MW.
Reducerea voluntară este estimată la 170–300 MW. Până la 19 august, oprirea activității la Dacia și Ford poate contribui cu aproximativ 200 MW. Se pot adăuga reducerile altor consumatori industriali, magazinelor, instituțiilor și populației.
"Dar economisirea voluntară nu produce miracole. O parte dintre economii se suprapune peste opririle tehnologice normale și nu reprezintă integral o reducere suplimentară. După 19 august, odată cu reluarea activității unor unități industriale, reducerea voluntară probabilă scade spre 180–220 MW.
România nu poate acoperi un gol de peste 750 MW stingând câteva vitrine, reducând aerul condiționat în instituții și solicitând populației să nu mai folosească simultan electrocasnicele. Aceste măsuri sunt utile, dar insuficiente în raport cu dimensiunea problemei.
DEN ar trebui să pregătească, în scenariul central, o capacitate controlabilă de reducere de până la 750 MW. Aceasta nu înseamnă că populația va fi deconectată".
De unde ar putea veni energia importată
Dumitru Chisăliță atrage atenția că „totalul regional accesibil” nu poate fi importat automat și integral de România. Pentru aceeași energie concurează Ungaria, Serbia, Croația, Macedonia de Nord și Albania. În plus, capacitățile transfrontaliere, congestiile și regulile de siguranță limitează fluxurile.
"Există chiar și zile în care importul realist indicat pentru România se află foarte aproape de întregul disponibil regional estimat. În acele momente, marja de siguranță este practic inexistentă. Orice creștere neașteptată a consumului într-un stat vecin poate retrage energie pe care România o considera accesibilă".
În acest context, Bulgaria devine principalul furnizor de siguranță pentru România. Nuclearul de la Kozlodui, termocentralele bulgare și instalațiile de acumulare prin pompaj pot asigura cea mai mare parte a disponibilului regional.
"Aceasta este însă și principala vulnerabilitate: siguranța energetică a României ar ajunge să depindă de funcționarea centralelor bulgare, de programul lor comercial și de menținerea capacităților de interconexiune. O avarie la un grup important din Bulgaria sau o creștere puternică a consumului bulgar s-ar transmite aproape imediat în necesarul de reducere din România".
România a închis marja de siguranță înainte să construiască alternativa
În scenariul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă, România nu poate echilibra sistemul numai prin importuri și economisire voluntară. În zilele lucrătoare caniculare, producția internă de aproximativ 4.200–4.300 MW, importurile de circa 2.500 MW și economisirea voluntară de 200–300 MW acoperă împreună numai aproximativ 7.000 MW.
La un consum potențial de peste 8.000 MW, rămâne un deficit de 1.000–1.200 MW care trebuie eliminat administrativ din consum.
"Elementul decisiv va fi importul. Fiecare scădere cu 500 MW sub nivelul estimat produce aproape automat o creștere cu 500 MW a necesarului de reducere. Dacă importurile coboară, de exemplu, de la 2.500 la 2.000 MW, necesarul de limitare din 19 august poate urca de la 1.200 la 1.700 MW.
În acel punct nu mai vorbim despre simple apeluri la solidaritate. Vorbim despre oprirea unor capacități industriale, limitarea consumurilor neesențiale și, în cel mai nefavorabil scenariu, deconectări controlate".
