x close

EXCLUSIV: Interviu cu Mariana Gheorghe, CEO al Petrom OMV

de Adrian Mirsanu    |    17 Aug 2011   •   20:53
EXCLUSIV: Interviu cu Mariana Gheorghe, CEO al Petrom OMV 356 Foto: Intact Images Exclusiv
Am vazut ca din programul de investitii aprobat pentru acest an, de 4,9 mld. Lei, ati realizat o treime in primul semestru ceea ce ar insemna o dublare a ritmului de investitii in a doua parte a anului. Intre principalele destinatii se afla programul de modernizare de la Petrobrazi si activitatile de explorare si productie?

In proportie de 60 – 70% inseamna segmentul de explorare si productie (E & P), 15% rafinarea , alte 15% pentru divizia de gaze si energie (G & E). Motivele? Anul acesta inca mai cheltuim la G & E, cu cele doua centrale – Brazi si Dorobantu. Ele inca mai reprezinta un proces destul de  mare. Pe parte de R & M (rafinare si marketing), Petrobrazi in principal, dupa decizia sa reducem programul de investitii, am scazut de la 1,5 mld. La 700 – 750 mil. Programul de investitii a trebuit sa il definim in studii de fezabilitate, apoi in tot ce inseamna proiectare si asa mai departe. Deci, 2012 – 2013 vor fi ani in care acest program se va finaliza. Vom folosi acesti bani, 600 – 700 mil. Euro, vedem cum iese din studiile de fezabilitate si din achizitii. Dar cele 700 mil. Euro se vor imparti pe acesti trei ani, iar restul incepand de anul viitor.

La G & E, nu avem alte proiecte la aceasta ora, pe R & M pana in 2014 si restul va fi partea de explorare si productie. E & P pentru noi este nu numai pentru trecut, dar si pentru viitor principala resursa de venit si de profit, dar si principala destinatie a investitiilor. Tocmai de aceea vedem acest potential. Unde se duce in E & P? Sunt cateva directii.

Deci, cele sase programe de redezvoltare, le numim redezvoltare a zacamintelor, respectiv de aplicare a unor tehnologii avansate care sa permita cresterea gradului de recuperare. In limitele in care exploatam sa scoatem mai mult –mai pe adancime, mai pe orizontala, cu injectare de apa, de aburi, toate tehnologiile care sunt folosite in momentul asta si in alte tari, nu le-am inventat noi, dar nu le-am aplicat. Raspunsul structurilor geologice este diferit la tehnologie si noi prin acest program pilot incercam sa vedem care este raspunsul cu aceste structuri geologice din Romania si apoi sa ne stabilim niste tinte – cat vrem sa atingem  grad de recuperare, pe baza evaluarii acestor programe - pilot ca sa vedem cum putem sa ne programam investitiile viitoare. Aceasta ar fi o prima destinatie.

A doua destinatie este legata de activitatea de explorare si onshore (pe uscat) Totea mi-a dat curaj si offshore (perimetre de explorare marine – n.r.) ca trebuie sa facem prima investitie de explorare. Explorarea ca si cheltuiala pentru investitii va fi a doua destinatie de investitie in programele noastre de anul acesta si din anii viitori.

A treia destinatie este pentru optimizarea productiei de gaze. Noi pana acum am avut o productie 50/50. 50% gaz, 50% petrol. Oltenia unde am facut ultima descoperire si unde avemsi productii si  parteneriatele acelea dovedeste ca exista un potential destul de mare pe gaze. Avem un procent destul de mare din productia de gaze in Oltenia, circa 40% daca nu ma insel, si 25% in totalul productiei Petrom.

Deci, Oltenia este o zona si in prezent, dar prin aceste explorari si pentru viitor ca o destinatie posibila pentru fondurile noastre de investitii. Pentru a creste productia de gaze, insa trebuie sa continuam si investitiile de acces la retea – respectiv compresoare, cum am facut cu Hurezaniul acum un an. Accesul, optimizarea logisticii si a infrastructurii pentru zona aceasta de sud – vest, deci o alta destinatie pentru aceste fonduri va fi optimizarea productiei si furnizarii de gaz din aceasta zona a sud vestului Romaniei.

A patra destinatie pentru E & P inseamna activitatea curenta de dezvoltare, in afara celor pilot avem proiecte care au trecut de faza de explorare, de evaluare si am ajuns la dezvoltare. Deci, proiectele de explorare si productie sunt o investitie pentru ca datorita declinului natural noi investim ca sa ne mentinem capacitatea de productie. Nu este intretinere, este investitie.

Este activitatea de foraj si de 3D seismica, care continua. A fost, este si va fi o destinatie importanta.

Si ultima este legata de eficienta energetica, care undeva se leaga si cu forajul ca sa reducem consumul sau ca sa asiguram furnizarea continua. N-am facut foarte multe pana acum pt ca focusul nostru a fost asupra portofoliului, cum sa il maximizam, cum sa foram mai bine si ne-am aplecat asupra elementelor majore de contributie la rezultate. Dar, noi am inceput de anul trecut proiecte de exemplu de gas to power, proiecte prin care am reusit sa convertim prin echipamente furnizate de GE, proiecte discrete, punctuale de crestere a eficientei energetice nu numai in rafinare si modernizare, dar si in E & P.  Toate acestea solicita interese foarte mari financiare. In masura in care avem resurse financiare suficiente, vom continua si activitatea de modernizare a infrastructurii existente, dar bineinteles acest ultim obiectiv depinde de cashflow-ul pe care il generam. Acestea sunt proiectele noastre de investitii.

La aceasta ora, mesajul nostru este: preliminatul nostru este ca vom fi in jur de un miliard de euro pe an, anul acesta il vom realiza ca investitii. Apoi, este si ciclul investitional. De multe ori, finalul de an face ca sa realizez proiectele si apoi sa incep anul cu un gap de cateva luni pana cand proiectele noi, si proiectele noi ce am spus sunt programe, trebuie sa treaca prin diverse etape si inceputul de an nu inseamna cele mai mari sume de investitii realizate.

Cat inseamna investitii pe care Petrom le suporta din propriul cashflow si cat sunt finantate din surse externe de capital gen imprumuturi bancare sau alte tipuri de finantari?

Noi, in general, finantarile le-am avut de corporate finance (finantari corporatiste), adica sunt total venite la trezorerie, si nu pe un proiect anume, exceptand proiectele de la BEI si BERD, unde am avut finantare bazata pe progresul proiectelor – centrala de la Brazi sau proiectele de eficienta energetica in intreaga companie de la BERD.

Este foarte greu de spus cat vine, dar daca ne uitam anul trecut in rezultatele financiare... Noi avem un gearing (grad de indatorare – n.r.) de 12%, deci poti sa spui ca 10 – 15% din total inseamna finantare externa. Dar se poate calcula si altfel , ne uitam si cat am atras, am facut disbursement (plati – n.r.) la banci, cu cat au crescut imprumuturile pe termen lung anul trecut in rezultatul financiar si cate investitii am facut. Dar daca nu sunt directionate sa te uiti numai pe un proiect atunci este mai simplu, dar daca te uiti cat merge la trezorerie, la total companie e mai greu de determinat.

Despre proiectul derulat de Petrom cu Exxon in Marea Neagra. La cat se ridica planul de investitii? S-a vorbit in presa de o cifra situata in jurul a 800 de milioane de dolari.

Este foarte prematur sa facem orice fel de expertiza. Pentru noi este un teritoriu nou, avem un partener care este si el pentru prima oara in Marea Neagra. Riscurile sunt foarte mari, rata de succes pentru o sonda este de una la cinci. Una din cinci – sase sonde este de succes. Nu stim daca aceasta sonda va fi de succes. Costurile sunt foarte mari, mai ales ca intra in Marea Neagra unde avem si Bosforul, si unde nu s-a facut pana acum foraj, nu mai sunt alte vase disponibile pentru alti operatori. Toate aceste elemente si  necunoscute ne fac ca sa nu ne hazardam cu niciun fel de pronostic cu privire la o estimare a costurilor. Bineinteles ca vom incepe acum achizitiile, vom incepe planificarea activitatilor si, pe baza lor, vom sti care sunt exact cheltuielile si le vom avea imparti intre noi si Exxon pe baza societatii mixte (joint venture) pe care o avem. Este prematur sa punem o cifra.

Acum este prima sonda. Pana acum s-a facut 3 D seismic, au fost in jur de 50 mil. Euro, pe care le-a suportat Exxon.

Si, pana acum este strict cheltuiala lor …

Da. Joint venture-ul functioneaza asa: 50% din costuri, 50% din investitii, 50% din productie merge la fiecare dintre cei doi parteneri ca sa fie mai simplu. Sigur ca se negociaza pe masura ce proiectul evolueaza.

In ceea ce priveste sonda exista deja o estimare?

Nu ne hazardam sa spunem mai  multe, ANRM poate sa sa spuna mai multe.

Ce impact va asteptati sa aiba la datele care le aveti acum despre descoperirile de gaze asupra rezervelor de hidrocarburi pe care le are Petrom si ce inseamna impactul asupra rezervelor Romaniei in general?

Noi avem rezerve de hidrocarburi in Romania de circa 800 – 805 mil. barili. Pe de alta parte, avem o productie de barili de 65 – 67 mil barili pe an. Si a treia dimensiune este ca noi ne propunem 70% rata de inlocuire a rezervelor. Deci, daca producem 65 mil. ne propunem ca 70% din cele 65 de milioane sa cream noi rezerve pentru Petrom astfel incat daca impartim 800 la 65 ar fi  insemnat 12 ani, daca continuam sa facem investitiile ca sa punem alte rezerve in loc putem sa marim viata acestor active. Iar cele doua directii sunt: cresterea gradului de recuperare inseamna a pune rezerve si in bilantul nostru. Pe de alta parte, explorarea, care inseamna descoperirea de noi zacaminte care pot sa duca la noi rezerve. Atat explorarea cat si redezvoltarea, cresterea gradului de recuperare sunt incluse in acest 70% grad de recuperare a rezervelor.

Datele privind descoperirea de gaze in Oltenia ce indica?


Ca ne putem realiza targetul. Noi cand ne facem targetul, il facem fara a avea fiecare sonda cu cat contribuie. De ce? Pt ca fiecare sonda sa fie de succes sau sa fie dry (sa nu dea de zacamant – n.r.)cu toate ca rezerva este inca acolo. Deci tot ce vorbim noi este cu grad de risc si incertitudine atat de mare incat nu putem sa spunem ca cu cat contribuie anume aceasta sonda, dar oricum nu avem datele exacte pentru ca tot ce am comunicat a fost daily flows (productie zilnica – n.r.), adica doar ce s-a manifestat la aceasta testare, noi trebuie sa trecem la productie preliminara, sa stabilizam un astfel de debit, abia apoi putem sa spunem ce productie putem sa facem, ce rezerve putem sa adaugam la portofoliul nostru. Deci este prematur, insa acest nivel de 3.000 – 3.100 barili pe zi in contextul in care am avut presiune foarte mare si o structura geologica foarte complexa a fost foarte incurajator incat a fost un entuziasm intre ingineri, nemaivazand de cativa ani asemenea rezultate la testele de foraj. A trebuit sa facem aceasta raportare ca sa spunem investitorilor ca avem un rezultat pozitiv la teste, normal ei stiu ca nu putem sa le spunem mai mult. E o premisa buna. Ceea ce deocamdata nu inseamna ca ne schimbam pe baza lor obiectivele pe care le avem, insa avem confortul ca o asemenea descoperire ne poate ajuta sa ne mentinem tintele.

Voiam sa va intreb daca la nivelul operatiunilor de E & P pe care Petrom le are in Romania onshore si offshore este in faza in care liciteaza in alte perimetre in strainatate, daca face joint venture sau este interesat sa cumpere participatii in proiecte E & P?

La aceasta ora, noi avem o politica foarte solida, spun eu. Mai ales, ca fost bancher. Vrem sa ne intindem atat cat ne acopera plapuma, pe de o parte. Pe de alta parte, vrem sa avem rezerve de crestere in situatia in care exista descoperiri sau cerinte de finantare care sunt neasteptate. Asa cum spuneam, incertitudinile astea geologice dau o volatilitate atat in privinta preturilor, dar si nevoilor de investitii. Trebuie sa avem aceasta flexibilitate de a atrage noi finantari -suplimentare, avem nevoie de ele. Deci, aceasta structura a bilantului foarte solida ne permite sa facem ceea ce credem noi ca este cel mai bun ban pentru actionari. La aceasta ora, cea mai buna utilizare a banilor pentru actionari, fie equity lor, fie atrasi de la banci, credem ca este Romania. De ce? Este un perimetru si o piata pe care o cunoastem, este un perimetru in care avem cunostintele necesare – nu numai banii, ci si cunostintele geologice, tehnice si experienta de management ca sa fructificam cat mai mult acest potential. Deci atata timp cat acest potential din Romania se manifesta la felul la care il vedem noi acum, puterea noastra de generare de cash flow, inclusiv atragerea de pe piete se invarte in jurul acestui miliard de euro pe an, nu vedem nevoie de diversificare pe alte piete. Avem Romania, avem Marea Neagra, care este un teritoriu total nou, si avem Kazahstan. In contextul in  care nu am avea acest cashflow, nu am putea sa ne realizam cashflowul in Romania, ceea ce nu este cazul, repet, daca nu ar fi aceasta situatie, ne-am uita dupa alte achizitii. Dar asa cum spuneam cred ca avem un management financiar prudent, care ne permite sa continuam dezvoltarea unei activitati profitabile, insa sustenabile intr-o piata in  care credem ca putem sa facem investitii si putem sa obtinem rezultate bune din aceste investitii. Si cred ca este mult mai bine sa facem investitiile in Romania decat sa le facem, sa zicem, in Azerbaidjan, pentru ca atunci toate beneficiile care vin din investitii nu ar mai veni la statul roman, ci la statul Azerbaidjan. Locurile de munca generate de aceste investitii, taxele generate de aceste investitii se vor duce in alte tari. Deci eu cred ca facem bine ce facem in a ne concentra, de a face investitiile in Romania, in beneficiul tuturor, nu numai al Petrom, dar si al celorlalti stakeholderi din Romania.

Daca tragem linie, cat inseamna contributia operatiunilor externe ale Petrom in business?

Din 33 milioane barili cat am produs in primele sase luni, 2 milioane de barili sunt din Kazahstan. Nu avem la aceasta ora monitorizarea vanzarilor pe intern si international. Oricum, operatiunile internationale nu sunt atat de semnificative cum este de exemplu Petrom in OMV incat sa justifice identificarea unei astfel de contributii in raportarea noastra.

Care ar putea sa fie impactul centralei electrice de la Brazi in rezultatele de anul viitor ale Petrom avand in vedere ca aceasta urmeaza sa intre in productie pana la sfarsitul acestui an?

O sa discutam mai mult despre acest impact probabil  la inceputul anului viitor. Este important pentru noi sa intelegem dinamica acestei piete, sa intelegem cum putem sa optimizam utilizarea si valorificarea acestei capacitati. Aceasta capacitate are un mare avantaj, si anume aceasta flexibilitate. Ce inseamna flexibilitate? Inseamna ca pot sa capturez un segment de piata care este mai scump. Raportul dintre acestea depinde foarte mult de evolutia pietei, depinde de diferenta dintre costurile la pretul de base load (cantitatea minima de energie ceruta pentru a fi livrata in sistem – n.r.) si la benefing market, de evolutia pietei la vanzare.Deci,cu  toate aceste elemente noi suntem la inceput cu aceasta activitate. Nu putem sa ne hazardam sa ne aruncam acum cu preliminat inainte de a face si noi o strategie de vanzari mai detaliata, de a intelege cum functioneaza fiecare dintre aceste piete pe care vom opera si abia apoi sa vedem cat vom folosi capacitatea, care este valoarea de piata pentru fiecare produs pe care vrem sa il oferim. Sunt multe variabile de calcul pe care le vom comunica atunci cand credem ca avem o baza mai substantiala pentru astfel de pronostic. Noi, in general, nu dam previziuni, cu atat mai mult pentru o activitate pe care acum o incepem nu ne-am hazarda sa dam niste preliminate.

Avand in vedere ca aceasta centrala intra pe piata in ultimul trimestru al anului, probabil ca aceste elemente de care ati vorbit sunt acum intr-o faza de configurare?

Suntem in lucru. Nu cred ca le vom da pana la intrarea pe piata a centralei. Probabil ca le vom da la inceputul anului viitor, dupa ce facem si toata activitatea de buget, dupa ce ne punem de acord si asupra ipotezelor de evolutie a preturilor, a pietei. Sunt analize care se fac de catre noi sau cu ajutor extern pentru a avea o parere unitara, este putin cam ambitios spus, dar consistenta asupra evolutiei tuturor variabilelor noastre de la titei la gaz, la ce face pretul de gaz anul viitor, ce face pretul de electricitate anul viitor, care este intrarea in functiune a eolienelor, cate eoliene ..sunt multe elemente pe care noi trebuie sa le analizam, sa vedem impactul asupra EBIT-ului (castigul obtinut inaintea platii dobanzilor si a taxelor – n.r.) nostru, sa vedem ce putem sa influentam din riscurile noastre si apoi sa cadem de acord asupra unei ipoteze bugetare, pe baza careia se va construi bugetul pana la sfarsitul anului pentru 2012.

Cand s-a aprobat proiectul centralei, care au fost estimarile privind incasarile sau ponderea pe care aceasta o va avea in businessul Petrom in scenariul care lua in calcul preturile la gaz si electricitate de atunci?

Avem o centrala de 860 MW, pe care poti sa o folosesti in procent de cat vrei, dar daca o dai cu un pret, este o valoare, daca o dai cu pretul de balansare flexibila este alt pret. Cat este raportul dintre pretul de base load si pretul de la balansare? Anul asta este 1,1, anul viitor este 1,3 si tot asa. Deci, elementele de variabile sunt asa de mari incat pe baza lor trebuie sa iti faci o strategie de vanzare, un mix de produse care sa iti reduca riscul din evolutia acestor variabile, de asta spun ca este prematur sa mergem cu niste estimari.

Dar la nivel de ce inseamna consum propriu si ce va insemna livrari catre terti?

Aproximativ 20% din total capacitate va merge catre Petrom, iar restul catre terti.

In cat timp v-ati propus ca investitia in centrala de la Brazi sa o amortizati?

Rata de rentabilitate de peste 10% este ceea ce pentru noi conteaza. Chiar daca intr-un an sau altul este o situatie care pune presiune asupra rezultatelor unor investitii pentru noi cel mai important este rata de rentabilitate pe viata acelui activ. Din punct de vedere al cashflow-ului trebuie sa ne planificam impactul pentru fiecare an, dar din punct de vedere al deciziei investitionale ne-am bazat pe preturile internationale si la gaz si la electricitate si pe baza lor si a tehnologiei in care am investit, avem o asteptare privind rata de rentabilitate de peste 10%.

Ce impact va avea asupra companiei liberalizarea pretului la gaze in 2015?

Pentru consumatorii industriali termenul este sfarsitul anului 2013, iar sfarsitul lui 2015 pentru populatie si centralele termice pentru cota de furnizare de energie termica catre populatie.
Din piata, 20% este cota consumatorilor casnici si restul este piata industriala.

Cat asigura acum gazele din profitul Petrom?

Probabil la nivelul lui 2015 se vor vedea mai bine in rezultate daca ne uitam ca pana atunci incepe sa produca efecte si liberalizarea pretului la gaze.

Profitabilitatea titeiului este la aceasta ora mai buna decat profitabilitatea gazului datorita faptului ca in deciziile de investitii se iau in considerare aceasta situatie a pretului la gaze pe care o cunoastem. Deci, ceea ce pot sa astepte (investitorii – n.r.) este ca putem sa facem mai multe investitii cu aceasta liberalizare, care vor merge sigur pe productia de gaze pentru ca vor deveni mai atractive din punct de vedere al rentabilitatii investitionale.

Cand va asteptati ca atat centrala, cat si liberalizarea gazelor, cat si poate descoperirea unor zacaminte sa isi produca efecte complete intr-un exercitiu financiar al Petrom? Cand credeti ca ar putea veni primul exercitiu financiar la Petrom in aceasta configuratie? In 2015 – 2016?

Daca ne uitam orizontul de timp este diferit la fiecare. Liberalizarea nu se va intampla in 2015, va fi o liberalizare graduala, deci va avea o contributie pe parcursul urmatorilor ani. La partea de redezvoltare,  redezvoltarea se face in mai multe faze in cate un trimestru, in cate un semestru, in cate un an. La partea de explorare, am inceput acum cu sondele, dar trebuie sa apara rezultatele. Asta e partea pozitiva. Intre timp, sunt impacturile negative, care o sa fie de naturi diferite. Astfel, o sa vedem ca am un rezultat mai bun determinat de cresterea de productie de la sonda X, aceasta crestere la un obiectiv ca acesta poate sa fie erodat de partea de titeiul care intre timp scade, de toate costurile, deci e foarte greu. Toate vor contribui gradual pe parcursul urmatorilor ani la rezultatul nostru financiar. Din cele mari, daca ne gandim pana in 2015, liberalizarea este pe cale sa se intample, explorarea vom avea deja multe, am facut de 6 ani explorare, mai facem inca 3 – 5 ani cat o sa mai facem, putem sa ne dam seama care este contributia da sau ba, rezultatele se vor cunoaste. Apoi centrala va intra in piata, dupa un an - doi vom putea sa vedem care este structura optima a vanzarii si a utilizarii. Deci, da, pana in 2015 vom mai avea raspunsuri la toate aceste contributii la rezultatul nostru fara sa stim insa momentul exact, dar vor fi. Este graficul de punere in aplicare a acestor masuri.

Ne puteti spune cu ce fonduri s-a discutat la Londra in cadrul ofertei de vanzare a pachetului de 9,84% de catre stat?

Tranzactia nu este a Petrom, este a statului, si este singurul indreptatit sa vorbeasca despre ea. Pot sa spun ca au fost investitori foarte mari, atat investitori institutionali, cat si hedging, pot sa spun ca au fost investitori care au avut o oarecare expunere sau care nu au avut nici o expunere la Romania. Pot sa spun ca sunt fonduri prezente in Londra, cat si in Europa de rasarit, deci si in emerging markets (piete emergente – n.r.), fonduri de investitii generale.

Ati fost in tot roadshow-ul la Londra, la Frankfurt, la Viena. Ce v-au spus investitorii?

A fost frumos, a fost un  interes foarte placut. Ghinionul insa...Saptamana dinainte, cand am plecat, toata lumea stie ca pietele de capital actioneaza pe sentiment. Ori sentimentele aveau exact elementele pozitive pe care puteam sa le capitalizam. Cele trei vesti:  Uniunea Europeana spunea ca ii da Greciei pachetul de finantare, ca ei, grecii, au aprobat programul de austeritate. Noi tocmai revenisem la investment grade. Petrom a avut rezultate bune. A doua zi dupa roadshow au aparut vestile cu Spania si Italia. Si America aredatorii stie toata lumea de un an, si Italia si Spania are datorii. Ar insemna asa sa nu mai faci nimic.  Dar astea erau lucruri stiute de o jumatate de an. Insa erau premisele unui control al acestei situatii de catre comunitate, si chiar de catre America. Uitati-va cine poate sa zica ca America nu poate sa isi plateasca datoriile. Eu nu am discutat de pret cu potentialii investitori. Deci eu, ca si companie, am sprijinit statul sa isi maximizeze sansele de succes pentru o tranzactie, dar in prezenta noastra nu s-a discutat absolut deloc despre pret. Insa, ceea ce spuneam este ca, atunci cand ai nervozitate pe piete, pentru a-si infrange nervozitatea cand sunt atrasi de ceva, au nevoie de un discount foarte mare. Asta este elementul care daca intr-un timp normal, 5% discount este atractiv pentru ca nu au alte sentimente, cand ai picioarele inghetate, iti trebuie apa mai fierbinte si atunci au avut nevoie de un un  alt nivel de discount. Dar nu se temeau de datele fundamentale ale Petrom sau ale Romaniei, ci de decizia lor investitionala.  Eu nu spun ca nu sunt si alte elemente care au contribuit sau puteau sa contribuie la destinul acestei tranzactii. Eu spun insa ca au fost doua elemente esentiale: timingul (momentul potrivit pentru plasarea acestei tranzactii in piata – n.r.) cu aceasta situatie legata de sentimentul de pe pietele internationale, si al doilea care ramane, dar care prin pachetul propus, eu zic ca este redus, si anume marimea si lichiditatea bursei romanesti, care ramane in continuare o chestiune foarte serioasa. Ajungem la “chicken and egg” (oul si gaina – n.r.), ei voiau sa investeasca pentru ca au crezut si cred ca Guvernul vrea sa vanda acel pachet, daca n-ar crede ca Guvernul ar vrea sa vanda pachetul, lipsa de lichiditate ar fi un obstacol si mai mare in aceasta decizie a lor de investitie in Petrom sau in oricare alte companii.

Deci, acestea doua sunt elementele cu care trebuie sa lucreze Guvernul pentru a-si face strategia si a-si pune in aplicare cu succes acest program de privatizare. Dar banuiesc ca au consultanti, si consultantii specializati in piete de capital pot sa faca strategii si o consiliere profesionala.

Stiti cat a fost gradul exact de subscriere al ofertei de la Petrom?

Nu. Si nici n-am intrebat. Sincer nu stiu. Si nici nu sunt curioasa. A fost pozitiv interesul pentru Petrom si ca toti acesti investitori vedeau potentialul in Bucuresti sa devina o a doua Varsovie a pietelor de capital, sa devina un emerging market,  sa devina o destinatie pentru ei, ori pentru mine acest lucru a fost un element pozitiv. Si am spus ca este o sansa.

Eu intotdeauna ma uit la un obiectiv daca este realizabil si daca fac progres in atingerea acelui obiectiv. Cred ca chiar daca nu s-a reusit acum sa se inchida tranzactia, s-a facut progres in directia atingerii obiectivului. Insa, bineinteles, acum trebuie sa fim atenti cum facem strategia de continuare a programului ca sa atingem obiectivul al doilea.

Cati oameni au fost implicati pe tot ce inseamna dosarul ofertei de vanzare a 9,84% din Petrom?

Tot managementul a fost in due diligence si in pregatirea informatiilor solicitate de stat si de consortiu. A participat tot managementul Petrom. Vorbim de executive board si prima linie de management in functie de solicitarile facute. In roadshow, am participat eu, directorul financiar – Daniel Turnheim si directorul pentru relatiile cu investitorii.

In cadrul unei intalniri cu investitorii organizate la Bucuresti de banca de investitii Renaissance care conduce consortiul de intermediere in cadrul procesului de vanzare a pachetului de 9,84% din Petrom, s-a afirmat ca nivelul dividendelor ar putea reajunge la nivelurile din anii anteriori, cand se distribuiau dividende de pana la 60% din profit. Cand va reveni Petrom la aceasta cota de dividend din profit?

Noi nu ne-am propus o tinta de distribuire de dividende dintr-un motiv foarte simplu. Suntem inca o companie care are nevoie de foarte multe investitii. Pe de alta parte insa, toti actionarii nostri vor dividende. Au fost buni cu noi in 2009 si 2010 cand ne-au permis sa nu distribuim dividende deloc si sa ne facem investitiile pentru ca au considerat ca sunt investitii bune. Nu avem o tinta, dar daca ne uitam la 2005, 2006, 2007 si 2008 au fost intre 40% si 60% dividendele din profit. Acum am dat 46%. Deci este clar incotro unde se indreapta comunitatea de investitori pe care o avem acum – statul , Fondul Proprietatea si investitorii de pe piata de capital.

In ultimul an, numarul salariatilor a ajuns la circa 23.000, cu 3.000 mai putini fata de iunie 2010. Care este numarul optim de angajati al Petrom avand in vedere ca firma este intr-un continuu proces de reducere al personalului?

Numarul optim pentru Petrom depinde de investitiile pe care le facem si de modernizarea activelor pe care le avem. Acestea se fac in functie de capacitatea de generare de cashflow si ele se vor derula pe mai multi ani. Nu avem o proiectie.

Ce are de discutat dl. Gerhard Roiss (CEO OMV) cu presedintele Traian Basescu? Puteti sa imi spuneti despre ce se discuta? Despre proiecte punctuale?

Dl . Roiss este noul CEO al grupului OMV si este presedintele Consiliului de administratie al celei mai mari companii din Romania. Deci, este normal ca dansul sa isi doreasca, si autoritatile, de asemenea, sa doreasca sa se intalneasca cu presedintele Consiliului de administratie si sa discute nu numai rezultatele care le-am raportat, dar si proiectele de viitor, ce planuri de investitii avem, incotro se indreapta. Pentru ca si daca autoritatile citesc rapoartele voastre, si ei trebuie sa isi faca parerea lor.
El are in septembrie Capital Markets Day la Instanbul unde se va prezenta strategia grupului,dar el a iesit dupa “ inscaunare”, dupa 1 aprilie (cand a preluat mandatul de CEO OMV de la Wolfgang Ruttenstorfer  – n.r.). Insa, intr-adevar nu a fost aici foarte mult pentru ca timpul a fost alocat mai mult pentru strategie, pentru alte proiecte prioritare, insa este o intalnire naturala, nu este nimic special. Toate subiectele sunt punctuale normal, nu avem nimic punctual. Avem o discutie generala de strategie si de dezvoltare a companiei.

In 2012, se apropie varful de plata la creditele mari contractate cu Petrom? Cum va afecta profitul?

Nu avem varf de plata. La 2010, aveam trasa o anumita suma care ar fi putut fi platita pana la sfarsitul anului 2012. Noi am platit-o anul asta. Nu mai avem de plata. Avem ca linii de credite, dar nu avem fonduri datorate.

Citeşte mai multe despre:

interviu investitii petrol gaze centrala brazi tranzactii
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati