România are depozite mari de resurse naturale, cum ar fi uraniu, sare, cupru, nichel, minereu de fier, petrol și gaze naturale. România este o țară lider în diverse domenii, cum ar fi producția de autovehicule și IT. București, capitala și cel mai mare oraș din țară, se numără printre cele mai mari centre industriale și financiare din estul Europei.
În 2016, conform Eurostat, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din întreaga Uniune Europeană, înregistrând o creștere a PIB de peste 6%. FMI a subliniat că România a avut cea mai mare creștere economică atât în 2016, cât și în 2017. Dar hai să vedem ce industrii contribuie anual la creșterea PIB-ului și dezvoltarea economiei din România.
În continuare, România își pune bazele în agricultură. Sectorul agricol joacă un rol important în dezvoltarea economiei naționale pentru că în el lucrează aproximativ 30% din forța de muncă a României. Totodată, agricultura contribuie cu aproximativ 9% din PIB. Țara are o capacitate agricolă de circa 14,7 milioane de hectare, iar doar 10 milioane sunt arabile. Mecanizarea agricolă în țară este încă relativ scăzută în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană.
Numărul utilajelor pentru prelucrarea pământului este mult prea mic raportat la suprafața agricolă. Conform unui raport, România are un tractor la 54 de hectare, în timp ce media UE este de un tractor la 13 hectare. Pe lângă faptul că sunt puține utilaje, dar acestea sunt învechite. Principala provocare cu care se confruntă agricultura din România este lipsa investițiilor semnificative din cauza dificultăților de accesare a fondurilor disponibile, eroziunii severe a solului și tehnologiei învechite. Și cu toate acestea, agricultura este una dintre cele mai mari industrii din țară cu o contribuție importantă la PIB-ul României.
Mineritul teste este o altă industrie importantă pentru România. Țara noastră a fost binecuvântată cu peste 60 de minerale ce pot fi exploatate și extrase. Romțnia este a 10-1 tară după diversitatea producției de minerale. În România există suficiente zăcăminte de diferite tipuri de minerale pentru a acoperi volumul de producție al țării. Cu toate acestea, România continuă să importe țiței, antracit, cărbune și bitum.
Anual, se extrag din adâncurile României sute de mii de tone minereu de zinc, fier, wolfram, dar și milioane de tone de cărbune. România are și resurse importante de petrol și gaze naturale, dar producția nu acoperă în totalitate necesarul de consum din țară. Există o rețea extinsă de conducte pentru a transporta țiței, produse petroliere și gaze naturale și are una dintre cele mai lungi conducte din lume. Alte minerale semnificative din țară includ cuprul, minereul de fier, crom, mercur, uraniu, barit, aur, antimoniu, celestină, smirghel, calcar, marmură, magneziu, feldspat, piatră ponce, argilă și pirita.
Sectorul serviciilor are o importanță majoră în dezvoltarea economiei, contribuind cu peste 50% la PIB-ul României. Totodată, industria serviciilor a angajat peste 55% din forța de muncă a țării. Printre cele mai importante subramuri din zona serviciilor regăsim: horeca, transporturi, închirieri, servicii financiare, comerțul cu amănuntul, serviciile de divertisment și multe altele.
Segmentul comerțului cu amănuntul este cel mai mare angajator din România, cu 12% din populația activă. Aici intră toate magazinele online și stradale, mici și mari, hipermarketurile și mall-urile.
Un alt sector important din zona de servicii este cel al jocurilor de casino. Industria de gambling a evoluat spectaculos în ultimii ani. Zeci de cazinouri stradale, săli de jocuri, case de pariuri, dar și cazinouri online s-au dezvoltat în România. Acest sector contribuie anual cu sute de milioane de lei la bugetul de stat, bani ce provin din taxele și impozitele plătite de operatorii de cazinouri. Totodată, acest sector de divertisment are peste 70 000 de angajați direcți, cum ar fi dealeri, agenți de pază, manageri, ospătari, barmani, tehnicieni etc. În zona cazinourilor online sunt foarte mulți programatori, administratori de servere și calculatoare, tehnicieni etc. Pe lângă influențele directe, industria cazinourilor antrenează și ramuri conexe, ce țin de producția software, echipamente, imobiliare și multe altele. Menționăm că bugetul de stat câștigă și prin taxarea jucătorilor norocoși. Statul impozitează veniturile din gambling.
Și industria livrărilor la domiciliu a evoluat foarte mult în ultimii ani, cu o creștere accelerată în ultimii doi ani. Se estimează că peste 8 milioane de români au făcut cumpărături online cu livrare la domiciliu. Conform unor rapoarte, se preconizează că piața de delivery ar putea sări de un miliard de euro. În zona aceasta intră și zona de take away.
Sectorul de producție din România este în topul celor mai mari industrii cu pondere importantă la PIB-ul național. România este un centru emergent în Europa, iar piața auto a crescut cu o medie anuală de 18%, iar previziunile făcute în 2009 anunțau că peste 20 de miliarde de euro în 2020. Țara este acum al 4-lea producător de automobile din ECE, iar unele dintre companiile de automobile din țară includ cei doi mari producători de la Mioveni și Craiova, Dacia și Ford. Peste 600 de producători OEM furnizează piese pentru producătorii din segmentul auto. În Romania, deservind atat piata locala cat si piata de export, sunt produse sute de mașini. Alte companii importante de producție din România includ Petrom, Bitdefender, Mobexpert și Romstal. Există numeroase alte companii producătoare mici și mijlocii care alcătuiesc cea mai mare parte a industriei prelucrătoare din România.
Tot în zona de producție intră și marile proiecte imobiliare. Anual sunt construite mii de apartament și zeci de mii de metri pătrați de spații de birouri. Firmele de construcții joacă un rol important în dezvoltarea economică regională. Conform unor estimări, investițiile imobiliare din România ar putea depăși pragul de un miliard de EURO în 2022.
În concluzie, economia României este stabilă, doar că ea se bazează în mare parte pe consum și mai puțin pe producție cu plus valoare în piață. Agricultura, mineritul, exploatarea de resurse naturale sau zona de producție ar putea crește și mai mult și astfel România să poată să-și asigure consumul intern și chiar să exporte surplusul.
