Prețurile bunurilor și serviciilor diferă considerabil de la o țară europeană la alta. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, România este țara cu cele mai mici prețuri de consum din Uniunea Europeană, în timp ce Luxemburg ocupă primul loc în clasamentul celor mai scumpe state membre, scrie Euronews.
Analiza se bazează pe așa-numiții „indici ai nivelului prețurilor”, care compară costul unui coș identic de bunuri și servicii cu media Uniunii Europene. Pentru realizarea calculelor, Eurostat utilizează prețurile medii anuale pentru peste 2.000 de produse și servicii.
Indicele 100 reprezintă media UE. Un scor peste 100 indică prețuri mai mari decât media europeană, iar unul sub 100 arată prețuri mai reduse.
Luxemburg, de 2,5 ori mai scump decât România
În interiorul Uniunii Europene, diferența dintre cele două extreme este semnificativă. Luxemburgul are cele mai ridicate prețuri, în timp ce România înregistrează cel mai scăzut nivel. Astfel, prețurile de consum din Luxemburg sunt de aproximativ 2,5 ori mai mari decât cele din România.
Dacă sunt incluse și statele candidate la UE, precum și țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA), diferența devine și mai mare. În acest clasament extins, Islanda este cea mai scumpă țară, iar Macedonia de Nord cea mai ieftină, iar diferența dintre cele două ajunge la 3,7 ori.
Cele mai scumpe țări din Europa
Conform datelor, Islanda are prețuri cu 83,7% peste media Uniunii Europene, iar Elveția cu 81% peste media europeană.
Printre cele mai costisitoare state se numără și:
- Danemarca: +40,2%
- Irlanda: +39,6%
- Norvegia: +38,4%
- Suedia: +28,4%
- Finlanda: +26,1%
De asemenea, pentru un coș de bunuri și servicii care costă în medie 100 de euro în UE, consumatorii plătesc aproximativ 120,4 euro în Țările de Jos, 119 euro în Austria și 118,1 euro în Belgia.
Cum se situează marile economii europene
Dintre cele patru mari economii ale Uniunii Europene, Germania este cea mai scumpă, cu prețuri cu 9,1% peste media UE.
În schimb, Spania este cu 8,9% sub media europeană. Asta înseamnă că același coș de cumpărături costă cu aproximativ 18 euro mai mult în Germania decât în Spania.
Franța are un indice al prețurilor de 106,4, situându-se ușor peste media UE, în timp ce Italia are un indice de 98, fiind ușor sub media europeană.
Unde sunt cele mai mici prețuri
La capătul opus al clasamentului se află mai multe țări din sud-estul Europei.
În Macedonia de Nord, un coș de produse și servicii care costă 100 de euro la nivelul mediu al UE valorează doar 49,7 euro.
Alte țări cu prețuri foarte reduse sunt:
- Turcia – 52,2 euro
- Bosnia și Herțegovina – 55,7 euro
- România – 58,9 euro
- Bulgaria – 60 euro
Toate aceste state sunt cu cel puțin 40% mai ieftine decât media Uniunii Europene.
De asemenea, prețuri semnificativ mai mici decât media europeană se regăsesc și în:
- Muntenegru – indice 61
- Serbia – 62,5
- Albania – 65,7
- Polonia – 71,1
- Ungaria – 71,6
- Croația – 76,3
- Slovacia – 81,4
- Lituania – 81,4
- Cehia – 82
- Grecia – 84
- Portugalia – 85,3
De ce diferă atât de mult prețurile
Profesorul Robert Inklaar explică faptul că principalul motiv pentru care prețurile diferă între țările europene este nivelul salariilor, care la rândul său este strâns legat de productivitate.
Potrivit economistului, în țările unde angajații sunt mai productivi, salariile sunt mai mari, iar acest lucru influențează costul serviciilor locale, de la restaurante și frizerii până la chirii, servicii medicale sau îngrijirea copiilor.
Specialistul atrage însă atenția că prețurile nu trebuie analizate separat de venituri.
Ceea ce contează pentru nivelul de trai nu este doar dacă prețurile sunt ridicate, ci ce poate cumpăra salariul local în acea țară. Puterea de cumpărare este mai importantă decât eticheta de preț, a explicat acesta.
La aceeași concluzie a ajuns și profesorul Rainer Maurer, care subliniază că statele europene cu cele mai ridicate prețuri sunt, de regulă, și cele mai prospere din punct de vedere economic.
Astfel, deși România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, economiștii avertizează că pentru o comparație corectă trebuie luate în calcul și salariile, veniturile disponibile și puterea reală de cumpărare a populației.
Ştiri video recomandate
