Expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, nu ar stopa incursiunile dronelor care intră ilegal spaţiul aerian al Republicii Moldova, a declarat, luni, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru Radio Moldova, citat de Agerpres, remarcând că o parte dintre drone ajung din întâmplare pe teritoriul țării, în timp ce altele sunt trimise intenţionat.
Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Rusiei la Chişinău, care nu şi-a primit încă scrisorile de acreditare, a fost convocat în repetate rânduri la ministerul de externe moldovean pentru a primi note de protest privind încălcările spaţiului aerian moldovean de către drone ruseşti. Maia Sandu a recunoscut că aceste instrumente diplomatice au un efect limitat.
„Federaţiei Ruse nu-i pasă de notele de protest şi nu-i pasă de mesajele pe care le transmit toate ţările care sunt afectate de agresiunea Rusiei. Credeţi că este o metodă care va opri Rusia din acţiunile sale? Nu cred.
Da, aceasta se poate face. Dar credeţi după aceasta Rusia nu o să mai încalce spaţiul aerian?”, a întrebat retoric preşedinta moldoveană.
După traiectoriile dronelor care intră tot mai frecvent în spaţiul aerian al Republicii Moldova, autorităţile pot determina care sunt trimise intenţionat şi care ajung accidental.
„Eu cred că unele ajung din întâmplare şi altele ajung pentru că sunt trimise şi nu doar în spaţiul nostru aerian, dar şi în spaţiul aerian al altor state din regiune. Am văzut şi în România, şi în Polonia. Şi într-un caz, şi în altul, aceste drone violează spaţiul aerian al ţării noastre şi reprezintă pericol pentru oameni. Singurul care se face vinovat de aceste lucruri este Federaţia Rusă, care a început acest război", a declarat Maia Sandu.
Republica Moldova și-a rupt dependențele de Rusia
Republica Moldova a reuşit în ultimii ani să-şi reducă semnificativ dependenţa faţă de Rusia pe trei paliere: comercial, remitenţele şi energetic. Dependenţa comercială faţă de piaţa rusească a scăzut de la peste 30% în 2010 la 2-3% în prezent, iar remitenţele din Rusia, care reprezentau mai mult de jumătate din total în 2012-2014, sunt acum neglijabile, a indicat preşedinta moldoveană.
„Am reuşit, în ultimii ani, să reducem şi chiar să eliminăm dependenţa de sectorul energetic. Aceasta cred că a fost cea mai serioasă dependenţă, pentru că de fiecare dată când Kremlinului nu-i plăcea ce se întâmplă la Chişinău închidea robinetul la gaze naturale şi ţara rămânea în întuneric. Astăzi, Rusia nu poate să ne mai şantajeze”, a declarat Maia Sandu.
În lipsa acestor pârghii directe, a explicat preşedinta, Rusia recurge la mijloace mai sofisticate, în special manipularea informaţională.
„Chiar dacă ne-am rupt economic de Rusia, spaţiul informaţional al Rusiei este încă prezent. Cetăţenii noştri vorbesc limba rusă, respectiv urmăresc emisiuni de divertisment şi aşa-zise ştiri, care nu sunt ştiri, dar sunt forme de propagandă”, a mai spus Maia Sandu.
Ea a comentat şi ancheta recentă a The New York Times, care a descris Republica Moldova ca fiind a doua prioritate a Kremlinului după Ucraina, precizând că investigaţia confirmă ceea ce organizațiile guvernamentale spun de mai mult timp - că Rusia are ca scop să folosească teritoriul Republicii Moldova pentru a destabiliza Ucraina şi UE.
„Nu cred că este o noutate. Noi vorbim şi instituţiile statului vorbesc despre aceste planuri ale Rusiei. Rusia se amestecă peste tot. Noi suntem interesanţi pentru Rusia din perspectiva războiului în Ucraina, în primul rând, pentru că Rusia ar vrea să lovească Ucraina şi din partea noastră, de pe hotarul nostru, şi, în acelaşi timp, am fi un cap de pod către Uniunea Europeană”, a concluzionat președinta moldoveană.
Operațiune fără precedent
Potrivit Radio Moldova, ancheta NYT, publicată pe 14 august, descrie o operaţiune rusească fără precedent care a inclus tabere paramilitare pentru tineri moldoveni în Serbia, Bosnia şi în apropierea Moscovei, unde instructori ai serviciilor secrete ruseşti i-au antrenat cu arme de asalt şi au predat fabricarea dispozitivelor incendiare.
Totodată, Rusia a cheltuit sute de milioane de dolari într-o schemă de cumpărare a voturilor finanţată de oligarhul fugar Ilan Şor şi operată din Skolkovo. Peste 150.000 de moldoveni au fost atraşi în reţeaua lui Şor, iar 38.000 de activişti au primit plăţi de aproape 20 de milioane de dolari în cele patru luni premergătoare referendumului privind aderarea la UE din 2024. Sute de preoţi au semnat contracte cu o bancă rusească apropiată de ministerul apărării rus, obligându-se să facă propagandă împotriva integrării europene în schimbul a circa 1.000 de dolari lunar.
În ziua alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, provocatori antrenaţi în Serbia s-au pregătit să creeze haos în Chişinău, iar hackeri ruşi pătrunseseră în Comisia Electorală Centrală. Autorităţile moldovene, sprijinite de parteneri occidentali, au neutralizat atacurile. Partidul Acţiune şi Solidaritate a obţinut puţin peste 50% din voturi, în mare parte datorită diasporei.
Citând oficiali din serviciile occidentale de informaţii, NYT scrie că Republica Moldova ar constitui un subiect central în acest efort. În ierarhia priorităţilor Kremlinului, cucerirea Ucrainei este pe primul loc, iar preluarea controlului asupra Republicii Moldova este pe locul al doilea. Deşi nu este membră a Uniunii Europene sau NATO, țara este poziţionată strategic, fiind prinsă între state membre NATO şi Ucraina.
Republica Moldova ar juca un rol ideal pentru Rusia în vederea unor viitoare agresiuni împotriva Ucrainei sau a Occidentului, au declarat oficialii citaţi, adăugând că Putin încă speră să cucerească teritoriul din sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru care să lege Rusia de Republica Moldova, mai adaugă Radio Moldova.
