România aşteaptă răspunsul Comisiei Europene (CE) în privinţa închiderii termocentralelor pe cărbune. Oficialii de la Bruxelles decid dacă trebuie să punem punct epocii cărbunelui sau dacă mai putem păstra aceste capacităţi în funcţiune până vom crea alte surse de producţie. În lipsa termocentralelor, România riscă dezechilibre majore în sistem, iar preţurile vor creşte considerabil, spune chiar ministrul Energiei.
În urmă cu 5 ani, ţara noastră îşi asuma în faţa Comisiei Europene că până la începutul anului 2026 pune definitiv lacătul pe termocentralele pe cărbune. România plănuia să înlocuiască producţia pe cărbune cu parcuri fotovoltaice, de circa 700 MW și cu capacități pe gaze, cu putere de circa 1.300 MW. Aşa cum recunosc chiar oficialii, planul a eşuat.
Pentru a evita dezechilibre majore în sistem, România cere o nouă păsuire.
„Eu o să plec mâine la Bruxelles. Am nădejde că vom avea o discuție mai practică și că vom trece iarna cu bine prelungind acest termen de 31 decembrie, cel puțin până la finalul verii viitoare.
Dacă le scoatem riscăm să fim în deficit de energie la iarnă și riscăm să duce prețuri la la un nivel mult mai mare. O să fim și mai dependenți de importuri într-o perioadă de vârf de consum”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.
Facturile ar urma să crească cu aproximativ 30%
Închiderea termocentralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia ar însemna o producţie mai scăzută, deci o dependenţă mai mare de importuri. Facturile ar creşte cu aproximativ 30%, spun oficialii.
Un preț mediu acum pentru energia electrică este de 1,4 kwh. Dacă ar crește la 1,8, pentru o factură de 350 de lei impactul ar fi de 100 de lei.
Problemele din energie ar fi aşadar, din nou, decontate tot de români. Toate acestea după ce unele facturi s-au dublat odată cu eliminarea schemei de plafonare.
Conform INS, energia electrică ne costă în medie cu 69% mai mult faţă de toamna anului trecut.
Ştiri video recomandate
