Economistul Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, a declarat vineri că România s-a dezindustrializat masiv în ultimii zece ani, industria prelucrătoare pierzând aproximativ 10 puncte procentuale din contribuția sa la PIB.
“Dacă în 2015, industria prelucrătoare era cam 24-25% din PIB și România era un pic peste media europeană în termeni de aport al industriei la activitatea economică, astăzi suntem la 13-14%”, a precizat Ionuț Dumitru la un eveniment organizat de PNL.
“Reducerea obligatorie pe care trebuie să o facem a deficitului bugetar scoate la suprafață problema de fond a economiei, care este o problemă de competitivitate”, a explicat economistul.
Economia românească a trecut printr-un proces accentuat de dezindustrializare
Ionuț Dumitru a precizat că ponderea industriei prelucrătoare în România, comparativ cu celelalte state europene, a intrat pe un trend descendent puternic începând din 2015. În această perioadă, economia românească a trecut printr-un proces accentuat de dezindustrializare.
Concret, contribuția industriei prelucrătoare la PIB a scăzut cu aproximativ 10 puncte procentuale. Dacă în 2015 aceasta reprezenta circa 24–25% din PIB, România se situa ușor peste media europeană în ceea ce privește ponderea industriei în economie. În prezent, nivelul a coborât la aproximativ 13–14%, ceea ce indică o diminuare semnificativă a rolului sectorului industrial în structura economică a țării.
“Suntem o excepție în Europa. Multe state au pierdut ca aport al industriei, până și Germania a pierdut pentru că a venit competiția Chinei, prețurile la energie au crescut, dar România a pierdut 10% dinindustria prelucrătoare în termeni de aport la activitatea economică. Am suferit un proces foarte, foarte profund de dezindustrializare”.
Mai multe industrii din România au înregistrat un declin semnificativ în ultimii ani, în special sectoarele de alimente, băuturi și tutun, textile și îmbrăcăminte, produse chimice și industria hârtiei.
Ceea ce au în comun aceste ramuri este faptul că au o valoare adăugată relativ redusă și s-au bazat în mare măsură pe avantaje de cost, în special forță de muncă ieftină. În timp, acest model a devenit mai puțin sustenabil, a spus consilierul premierului.
Aceste industrii au fost puternic afectate de creșterea costurilor de producție, în special de majorarea salariilor, care a depășit ritmul de creștere al productivității, precum și de scumpirea energiei. Aceste presiuni au erodat competitivitatea lor, contribuind la reducerea activității în aceste sectoare, a explicat Ionuț Dumitru.
De asemenea, afectat a fost și sectorul auto, caracterizat printr-o valoare adăugată mare.
Impact major al creșterii prețurilor la energie
“Am avut creșteri foarte, foarte mari la energie în anii anteriori. Lucrul acesta s-a întâmplat și la gaze și împreună e o corelație destul de clară negativă între creșterea prețurilor la energie și această pondere a industriei în activitatea economică. România pare că este o extremă cumva”, a spus economistul.
Salariile au crescut mai rapid decât productivitatea: “Acest lucru nu reprezintă o pledoarie pentru menținerea salariilor mici. Dimpotrivă, creșterea salariilor este firească și necesară într-o economie care se dezvoltă. Problema apare atunci când productivitatea nu reușește să țină pasul, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestor majorări pe termen lung”, a mai spus Ionuț Dumitru.
Potrivit acestuia, un element esențial este asigurarea unor costuri energetice competitive, ceea ce presupune reducerea prețurilor la energie și creșterea eficienței sistemului energetic.
În paralel, investițiile trebuie orientate mai riguros, în special în sectorul public, unde este necesară o prioritizare clară. El a precizat că nu toate investițiile au un impact economic semnificativ, iar resursele ar trebui direcționate către proiecte cu efect multiplicator în economie.
“În esență, soluția poate fi sintetizată într-un singur cuvânt: reforme. Creșterea salariilor este firească, însă ea trebuie susținută de o creștere reală a performanței economice și a productivității”.
Ştiri video recomandate
