Magistrații au costat statul român aproximativ un miliard de euro, după ce au dat în judecată statul și apoi au câștigat în instanță, conform unei note confidențiale provenite de la Ministerul Finanțelor. Această sumă a fost rezultatul a aproximativ 22.800 de cazuri înregistrate în instanțe între anii 2008 și 2022.
Situația devine și mai complicată acum: conform aceleiași note de la Ministerul Finanțelor, magistrații au obținut o creștere retroactivă a salariilor prin hotărâri judecătorești. Suma totală pe care statul ar trebui să o plătească, inclusiv penalitățile aferente, se ridică la aproximativ 16,1 miliarde de lei, adică aproximativ 3,2 miliarde de euro.
În plus, și magistrații care sunt deja în pensie au declanșat o serie de procese pentru a obține pensii mai mari prin recalculare.
”Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani.
Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă.
Cu toate acestea, situația pare să fie și mai alarmantă din cauza creșterii retroactive a salariilor magistraților.
”Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017.
Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate.
Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, se mai arată în nota de la Ministerul Finanțelor.
Documentul subliniază că această recentă majorare retroactivă a salariilor va conduce la o creștere a pensiilor speciale ale magistraților și anticipază apariția unui nou val de procese inițiate de magistrații aflați în pensie. Aceștia cer sume tot mai mari prin recalcularea pensiilor speciale.
”Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, se mai arată în nota emisă de Finanțe la finalul lunii august 2023, potrivit defapt.ro.
