Ședința CSAT are următoarele două puncte pe primele poziții ale ordinii de zi, potrivit informațiilor de pe site-ul Administrației Prezidențiale:
- Evoluții privind situația de securitate în regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și implicații pentru România;
- Progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special privind derularea programelor de înzestrare și demersurile de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului.
Recent, șeful Statului Major General, Gheorghiță Vlad, a cerut sporirea măsurilor în perspectiva unei extinderi a războiului, iar asta ar putea însemna chiar și antrenamente militare pentru populație.
"În apariții publice, șeful SMG, generalul Gheorghiță Vlad, spunea că situația armatei nu este una fericită, iar populația are motive să de îngrijoreze. Este posibil ca în CSAT să se discute despre acele proiecte de lege care sunt blocate pe circuitul ministerial și care se referă la armata voluntară, la rezerviștii voluntari.
Pe ordinea de zi oficială mai sunt și rapoartele referitoare la atacurile cibernetice. Și ne putem aminti că mai multe instituții românești s-au confruntat, recent, cu astfel de atacuri de amploare. Parlamentul României și rețeaua de spitale au avut de suferit în urma acestor atacuri. Foarte important, vor fi discuții legate de securitatea la Marea Neagră", a relatat Andreea Dumitrache, realizator Antena 3 CNN.
Șeful SMG: "România nu poate doborî dronele care intră în spațiul aerian pentru că nu are legislație"
Șeful Statului Major General al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că militarii români nu dispun de legislația necesară pentru a doborî dronele de atac care, eventual, ar mai intra în spațiul aerian al României, așa cum s-a întâmplat în lunile din urmă.
"În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față", a precizat generalul.
El a menționat că trebuie modificate mai multe legi și că e nevoie de o nouă inițiativă legislativă care să permită să operarea, pe timp de pace, sub auspiciile unei operații militare.
Legile care trebuie modificate, potrivit generalului Vlad, sunt: Legea Apărării Naționale, Legea de organizare şi funcționare a Ministerului Apărării Naționale, Legea privind Regimul Armelor şi Munițiilor şi Legea 257/2021, privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României.
Generalul Gheorghiță Vlad: Legea în vigoare ne obligă să ridicăm poliția aeriană în cazul dronelor
"În această lege (n.r. - Legea privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României), la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, (militarii români) trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, să se dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Şi sunt patru - cinci etape.(…)
Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate aceste semnale, pentru că nu e un pilot care să vadă", a explicat şeful Statului Major al Apărării.
El arată că drona sau rămășită de dronă trebuie asimilată categoriei "loitering munition" (n.r. muniție 'rătăcitoare'), astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
"Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României", a argumentat generalul Gheorghiță Vlad.
