Agnes Ullmann, o specialistă în microbiologie de origine română, se numără printre cele 72 de cercetătoare ale căror nume urmează să fie gravate pe o friză expusă în Turnul Eiffel din Paris, informează sortiraparis.com, preluat de Agerpres.
La primul etaj al Turnului Eiffel este expusă o friză pe care sunt gravate numele purtate de 72 de bărbaţi, cercetători, ingineri şi industriaşi francezi, precum Gustave Eiffel, Leon Foucault, Augustin Fresnel, Augustin Louis Cauchy şi Eugene Belgrand. De 130 de ani încoace, numele acestor savanţi - aleşi pentru că au adus onoare Franţei între anii 1789 şi 1889 - sunt scrise cu litere mari, aurii şi în relief, simbolizând speranţele omenirii legate de progresele ştiinţei la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Lor li se vor alătura în curând 72 de cercetătoare, printre care legendara Marie Curie, dar şi Angelique du Coudray, o obstetriciană născută în 1712, Yvonne Bruhat, fiziciană şi matematiciană decedată în 2025, dar şi Agness Ullmann, o specialistă în microbiologie de origine română.
Anunţul a fost făcut de primăriţa din Paris, săptămâna trecută. Anne Hidalgo a prezentat astfel propunerile privind cele 72 de nume ale unor femei savante - specialiste în astronomie, matematică, medicină, adeseori uitate de istorie - ale căror nume vor fi înscrise pe Turnul Eiffel.
Agnes Ullmann (1927-2019) este o specialistă în microbiologie de origine română, naturalizată cetăţean francez în 1966. Cu ajutorul lui Jacques Monod, ea a fugit din Ungaria în 1959 şi s-a angajat la CNRS (1972-1992) şi Institutul Pasteur (1978-1996), unde a fost numită şefă de laborator în 1978, apoi profesoară (1983). A scris aproape 200 de articole în publicaţii ştiinţifice şi a contribuit la diverse cursuri în care lucrările practice ocupă un loc fundamental.
Colaboratoare apropiată a lui Jacques Monod şi cercetătoare de renume internaţional, ea a contribuit pe scară largă la avântul biologiei moleculare. Lucrările sale, în special cele privind mecanismele de reglare genetică (operon lactoză) şi alosteria, s-au dovedit cruciale pentru dezvoltarea de noi tratamente şi vaccinuri.
Ea s-a interesat în special de tusea convulsivă şi a dezvoltat vaccinuri prin combinarea toxinei tusei convulsive modificate genetic cu fragmente antigenice.
Iniţiat în martie 2025 de Primăria din Paris, Societatea de exploatare a Turnului Eiffel (SETE) şi asociaţia Femmes & Sciences, acest proiect doreşte să redea acestor femei "locul lor în Panteonul ştiinţific", a transmis municipalitatea pariziană.
"A venit tipul să le redăm femeilor locul care le revine în Turnul Eiffel, acest monument excepţional, admirat în lumea întreagă şi proiectat de Gustave Eiffel pentru aduce un omagiu ştiinţei şi oamenilor de ştiinţă! În curând, tinerele fete care vor privi Turnul Eiffel vor putea, şi ele, să aibă ambiţia de a deveni medic, matematiciană, chimistă, bioloagă, informaticiană, ingineră, fiziciană, astrofiziciană sau specialistă în climatologie. Avem nevoie de cercetători şi de femei care să îşi imagineze ziua de mâine. Iată o perspectivă magnifică, ce trebuie să ne bucure pe toţi şi pe toate!", a declarat primăriţa Anne Hidalgo într-un comunicat de presă.
Proiectul vizează gravarea numelor celor 72 de femei cercetătoare pe o friză ce va fi amplasată chiar deasupra frizei existente, la nivelul primului etaj. Lista va trebui să fie transmisă şi supusă spre aprobare membrilor unui grup de trei academii cu competenţe în aceste domenii (Ştiinţe, Medicină şi Tehnologie). Membrii acestor academii vor formula apoi un aviz în ceea ce priveşte validarea oficială şi definitivă a numelor cercetătoarelor.
Ştiri video recomandate
