Companiile de inteligență artificială promit tot mai des că instrumentele lor pot face munca oamenilor. Unele joburi ar putea fi automatizate complet, în timp ce altele nu vor dispărea, dar vor fi schimbate puternic de AI.
Marile companii investesc sume uriașe în aceste tehnologii, inclusiv pentru că speră să reducă o parte din costurile cu angajații. În tot mai multe firme apare întrebarea dacă o sarcină trebuie făcută de un om nou angajat sau de un „agent AI”, adică un lucrător virtual care poate primi o misiune clară și o poate duce la capăt automat.
Dacă aceste promisiuni se vor adeveri măcar parțial, impactul se va simți în multe domenii și ar putea veni mai repede decât se așteaptă mulți angajați, scrie BBC.
Economiști laureați ai Premiului Nobel au avertizat recent că lumea „trebuie să acționeze acum”, astfel încât inteligența artificială să ducă la creșterea nivelului de trai, nu la pierderi masive de locuri de muncă. În același timp, companii din Londra au spus că se confruntă deja cu dificultăți în găsirea competențelor de care au nevoie, pe măsură ce AI schimbă piața muncii.
Ce joburi sunt cele mai expuse
Primele efecte se văd mai ales în domeniile în care munca se face pe calculator și poate fi împărțită în sarcini clare: programare, analiză financiară, servicii juridice de început, relații cu clienții, telemarketing și unele joburi entry-level din industriile creative.
În urmă cu doar câțiva ani, modelele mari de limbaj puteau rezolva în mod fiabil mai ales sarcini simple, care unui om îi luau câteva secunde sau minute. Acum, unele modele pot duce la capăt sarcini mai complexe, care unui angajat i-ar lua chiar o oră sau mai mult.
În programare, de exemplu, modelele AI pot găsi erori, pot analiza contracte din zona criptomonedelor și pot ajuta la dezvoltarea sau optimizarea unor bucăți de software. Același tipar începe să apară și în alte domenii, precum finanțele, dreptul sau producția de conținut.
Tinerii aflați la început de carieră par cei mai vulnerabili
Cele mai detaliate analize vin din Statele Unite, unde au fost comparate date despre salarii și locuri de muncă din ultimii ani, în funcție de vârstă și de ocupație.
O analiză a Universității Stanford arată că, după ce ChatGPT a început să fie folosit pe scară largă, angajarea tinerilor de 22-25 de ani a scăzut cu 2,7%. În domeniile cele mai expuse AI, precum finanțele, software-ul și industriile creative, scăderea ajunge la 12,8%.
Nu toți economiștii sunt convinși că inteligența artificială este singura explicație. Unii spun că și alți factori, cum ar fi creșterea dobânzilor, pot influența angajările. Totuși, tendința este urmărită atent, mai ales pentru joburile de început, unde AI poate prelua multe sarcini repetitive.
Anunțurile de angajare au început să se schimbe
Schimbări se văd și în anunțurile de angajare online, după lansarea ChatGPT și a altor modele mari de limbaj.
OCDE a analizat diferențele dintre domeniile foarte expuse AI, cum ar fi telemarketingul și serviciile juridice, și cele mai puțin expuse, precum construcțiile, curățenia sau pregătirea alimentelor.
În Marea Britanie, impactul pare mai vizibil, inclusiv pentru că economia este puternic bazată pe servicii. Asta o face mai vulnerabilă la schimbările aduse de inteligența artificială, comparativ cu economiile în care munca fizică sau cea de îngrijire are o pondere mai mare.
Joburile din sănătate, îngrijirea copiilor, frizerie, construcții sau curățenie sunt considerate mai greu de înlocuit, pentru că presupun prezență fizică, contact direct cu oamenii și adaptare la situații greu de automatizat.
AI poate fi eficientă, dar nu este mereu ieftină
Folosirea AI este măsurată în „tokeni”, adică bucăți mici de text pe care sistemele le procesează atunci când înțeleg, analizează sau generează limbaj. În medie, un token înseamnă cam trei sferturi dintr-un cuvânt în limba engleză.
În 2026, utilizarea AI a crescut foarte mult. Marile companii au ajuns să folosească volume uriașe de tokeni, mai ales pentru agenți AI care pot face sarcini automat.
Problema este că aceste sisteme pot deveni foarte scumpe. În unele companii, costurile au crescut atât de mult încât accesul la cele mai avansate modele a început să fie limitat.
Asta arată că automatizarea are și limite. În anumite situații, „lucrătorii virtuali” pot ajunge mai scumpi decât oamenii, în funcție de sarcina pe care trebuie să o facă.
În același timp, multe companii caută variante mai ieftine de AI, inclusiv modele derivate din tehnologii chinezești puse gratuit pe piață. Dacă aceste soluții devin suficient de bune, presiunea asupra anumitor joburi ar putea crește.
Ce urmează
Deocamdată, nu este clar câte locuri de muncă vor dispărea și câte vor fi doar transformate. Dar câteva tendințe sunt deja vizibile: joburile de birou, cele repetitive și cele de început sunt mai expuse, iar angajații tineri ar putea simți primii schimbarea.
AI nu va afecta toate domeniile la fel. Munca fizică, îngrijirea oamenilor și meseriile care cer prezență directă sunt mai greu de automatizat. În schimb, în programare, finanțe, call center, servicii juridice și industrii creative, schimbarea a început deja.
