Maramureșul devine epicentrul dezbaterilor privind siguranța comunităților, găzduind joi, 17 septembrie 2026, conferința „Acasă în siguranță. Mai responsabili. Mai implicați. Împreună pentru locuitorii din județul Maramureș”.
Evenimentul reunește autorități și experți pentru a identifica soluții concrete în fața riscurilor de dezastre naturale și situații de urgență. Această dezbatere continuă seria națională inițiată de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) și Antena 3 CNN, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, după sesiunile derulate deja la București, Constanța și Cluj.
La aceeași masă se întâlnesc autorități locale, reprezentanți ai instituțiilor responsabile de gestionarea situațiilor de urgență, specialiști, reprezentanți ai industriei de asigurări și ai comunității. Discuțiile vizează atât măsurile de prevenție, cât și modul în care oamenii și comunitățile se pot proteja atunci când un dezastru se produce.
Numărul polițelor încheiate a crescut cu 9%
Înainte de începerea conferinței, Adrian Ursu a subliniat importanța unei astfel de dezbateri, în contextul numărului tot mai mare de riscuri și fenomene extreme.
„În țara tuturor dezastrelor, cred că nu era un moment mai potrivit să vorbim despre cum putem să ne apărăm de ceea ce ne amenință.
Vor fi aici reprezentanți ai instituțiilor decidente, primari, șefi de județ, în încercarea de a afla care sunt soluțiile pentru a ne proteja atunci când vine un dezastru natural, când vine o astfel de nenorocire”, a declarat jurnalistul Adrian Ursu înainte de începerea conferinței.
Una din cinci locuințe este protejată printr-o asigurare facultativă
Unul dintre subiectele centrale ale evenimentului este protecția locuințelor prin asigurare. Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR, a vorbit despre evoluția numărului polițelor facultative de locuințe și despre nivelul actual de protecție al gospodăriilor din România.
„În acest moment vedem o creștere cu 9% a numărului polițelor de asigurare facultativă a locuințelor care sunt deja încheiate.
Asta înseamnă că peste 160.000 de locuințe în plus erau protejate la finalul primelor trei luni ale acestui an. E un semn bun, dar mai avem mult până departe.
În acest moment, cam una din cinci locuințe din România este protejată printr-o asigurare facultativă, care asigură această protecție completă. Deci suntem pe drumul cel bun”, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR.
”O asigurare poate preveni producerea unui dezastru financiar”
Acesta a explicat că rolul unei asigurări nu este de a împiedica producerea unui dezastru, ci de a limita impactul financiar asupra celor afectați.
„Spunem asta întotdeauna: o asigurare nu poate preveni producerea unui dezastru, însă poate preveni producerea unui dezastru financiar pentru noi, pentru familiile și, până la urmă, pentru comunitățile noastre.
Și se vede această creștere a numărului și a intensității fenomenelor meteo extreme și ale catastrofelor care ne afectează, se vede în despăgubirile plătite în industria de asigurări, care au crescut semnificativ anul trecut.
E un semn că industria funcționează. Și da, într-adevăr, îi motivăm pe toți oamenii și le recomandăm să se informeze, să încheie asigurarea obligatorie, care într-adevăr este obligatorie, așa cum spune și legea, dar apoi să încheie o asigurare facultativă și să fie protejați”, a adăugat președintele UNSAR.
Timpul soluționării dosarelor de daună a scăzut
Pe lângă numărul polițelor, un alt aspect important este timpul în care sunt soluționate dosarele de daună. Adrian Ursu a subliniat că procedurile s-au simplificat, iar despăgubirea poate ajuta inclusiv comunitățile să își păstreze resursele pentru refacerea infrastructurii după un dezastru.
„Timpul de rezolvare a dosarelor s-a scurtat foarte mult. E o procedură deja simplificată în cazul în care trebuie să apelezi la această soluție.
E mesajul pe care și primarii care vor fi prezenți astăzi aici îl transmit locuitorilor din comunele și orașele lor. Dacă aveți asigurare, ne rămân bani pentru a face celelalte lucruri în comunitate. În caz de nenorocire, putem să reparăm drumurile, putem să reparăm podurile.
Altfel, va trebui să consumăm o parte din bugetul și așa subțire al unora dintre comunități pentru despăgubirea, în caz de calamitate, a unor cetățeni care poate n-au apelat la soluția asta”, a concluzionat Adrian Ursu.
