România este ţara care riscă să piardă mai mult decât procesele de infringement în domeniul energiei, deoarece statul român continuă să trateze politica energetică prin măsuri excepţionale, intervenţii administrative şi improvizaţii legislative, în timp ce Uniunea Europeană (UE) cere reguli predictibile, concurenţă şi investiţii, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, notează Agerpres.
"România nu se confruntă, astăzi, doar cu câteva proceduri de infringement în domeniul energiei. Problema reală este mult mai profundă, după aproape două decenii de apartenenţă la Uniunea Europeană, statul român continuă să trateze politica energetică prin măsuri excepţionale, intervenţii administrative şi improvizaţii legislative, în timp ce Uniunea Europeană cere reguli predictibile, concurenţă şi investiţii.
Cele câteva dosare deschise de Comisia Europeană reprezintă doar partea vizibilă a aisbergului. În spatele lor se află o întrebare esenţială, poate România să funcţioneze într-o piaţă europeană a energiei sau continuă să creadă că problemele structurale pot fi rezolvate prin ordonanţe de urgenţă şi control administrativ? În ultimii ani, autorităţile române au justificat intervenţiile în piaţă prin necesitatea protejării consumatorilor în contextul crizei energetice. Argumentul a fost legitim într-o anumită măsură. Însă ceea ce a fost conceput ca soluţie temporară s-a transformat într-un model de guvernare. Plafonările, obligaţiile de vânzare la preţ fix, restricţiile indirecte asupra exporturilor şi numeroasele modificări legislative au creat o piaţă tot mai puţin predictibilă", este de părere Chisăliţă, într-o analiză publicată joi.
Paradoxul din România
Potrivit specialistului în energie, procedurile privind restricţiile asupra pieţei gazelor şi energiei electrice nu sunt simple dispute tehnice între Bruxelles şi Bucureşti.
"Ele vizează însăşi filosofia pieţei energetice europene: preţurile trebuie să fie formate liber, energia trebuie să circule liber, iar statele membre nu pot interveni permanent pentru a distorsiona concurenţa. Din această perspectivă, România se află într-o poziţie paradoxală. Pe de o parte, solicită investiţii masive în producţie, reţele şi stocare. Pe de altă parte, transmite investitorilor semnalul că regulile jocului se pot schimba peste noapte.
Nicio companie nu poate planifica investiţii de miliarde de euro într-un mediu în care o ordonanţă de urgenţă poate modifica radical condiţiile economice ale unui proiect. Procedurile de autorizare pentru proiectele energetice sunt încă lente. Racordarea la reţea rămâne o provocare majoră. Capacitatea instituţională este limitată. Implementarea noilor reguli privind eficienţa energetică şi energiile regenerabile întârzie. În multe situaţii, problema nu mai este lipsa legislaţiei, ci incapacitatea administraţiei de a o aplica", consideră şeful AEI.
UE monitorizează şi România
Acesta a punctat faptul că UE a început să acorde o atenţie sporită integrităţii pieţelor energetice prin noile reguli REMIT, prin care sunt monitorizate probleme, precum manipularea pieţei, raportarea insuficientă a tranzacţiilor sau lipsa unei supravegheri eficiente.
"România nu este încă în centrul acestor investigaţii, dar vulnerabilităţile există. În realitate, cea mai mare problemă nu este posibilitatea unor amenzi europene. Amenzile pot fi plătite. Costul adevărat este pierderea credibilităţii. Fiecare infringement transmite investitorilor, instituţiilor financiare şi partenerilor europeni că România are dificultăţi în respectarea regulilor comune pe care şi le-a asumat. Iar energia este poate domeniul în care credibilitatea contează cel mai mult. Tranziţia energetică europeană va mobiliza sute de miliarde de euro în următorul deceniu. Ţările care oferă stabilitate şi predictibilitate vor atrage investiţiile. Cele care persistă în intervenţionism şi improvizaţie riscă să rămână la periferie", explică Dumitru Chisăliţă.
În opinia expertului, dacă România nu îşi va construi o piaţă energetică modernă, competitivă şi predictibilă, capabilă să asigure securitate energetică şi dezvoltare economică pe termen lung, va pierde şansa de a deveni unul dintre actorii energetici importanţi ai Europei de Sud-Est, lucru care va duce la un cost infinit mai mare decât orice amendă impusă de Bruxelles.