Prețurile metalelor au scăzut puternic pe toată linia, joi, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul pe care îl va avea avea asupra economiei globale criza petrolului, generată de războiul din Orientul Mijlociu, scrie presa internațională.
Aurul a pierdut aproape 6%, iar argintul a scăzut cu 8%.
Vânzările nu s-au limitat la aceste două metale: resursele industriale, precum cuprul și paladiul, au fost și ele sub presiune, înregistrând scăderi de 2%, respectiv 5,5%.
Chiar dacă vânzările s-au accelerat joi, aurul și argintul sunt în scădere încă de la începutul războiului din Iran, în ciuda faptului că metalul galben este considerat un activ de refugiu.
Creșterea accelerată a prețurilor petrolului a alimentat temerile că inflația va reveni și va menține dobânzile la niveluri ridicate.
Dobânzile mai mari reduc atractivitatea aurului, care nu mai generează randament.
Un dolar mai puternic, ca efect al ratelor de dobândă mai ridicate, pune, de asemenea, presiune pe aur, făcând metalul mai scump.
"Aurul a fost tras în jos de riscurile ca inflația să elimine reducerile de dobândă anticipate din partea Fed și să vedem creșteri ale ratelor la nivel global", spune Peter Boockvar, director de investiții la One Point BFG Wealth Partners.
Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a depășit, la un moment dat joi, pragul de 4,3%.
Risc de recesiune, după "faza de distrugere a cererii" în urma războiului împotriva Iranului
Metalele industriale au utilizări practice.
Cuprul, de exemplu, se regăsește peste tot, de la dispozitive electronice la cabluri electrice și sisteme de instalații.
O scădere a prețului cuprului este, de regulă, interpretată de piețe ca un semn al încetinirii creșterii economice.
Pe Wall Street, opinia larg răspândită este că, pe măsură ce războiul se prelungește, crește și riscul ca prețurile petrolului să rămână ridicate suficient de mult încât să modifice comportamentul de consum al populației și comportamentul companiilor, efectul fiind alunecarea în recesiune.
Într-un conflict prelungit, apare faza de "distrugere a cererii", indusă de șocul energetic despre care vorbesc tot mai mult traderii și investitorii.
"Pe segmentul metalelor industriale, oamenii sunt acum cu adevărat îngrijorați de riscurile de recesiune”, arată Peter Boockvar.
Aurul ar putea redeveni atractiv în caz de stagflație
O creștere economică mai lentă împreună cu o inflație ridicată și un șomaj mare descriu un scenariu de "stagflație".
Este o situație problematică pentru guverne și băncile centrale, deoarece acțiunile întreprinse pentru a corija unul dintre factorii problemei (de exemplu, pentru scăderea inflației) presează, de regulă, asupra celorlalte aspecte (de exemplu, șomajul).
Ed Yardeni, președintele Yardeni Research, estimează că șocurile petroliere sunt mai puțin susceptibile să declanșeze tipul de stagflație persistentă observată în trecut, în special în anii '70.
El a reamintit că invazia Rusiei în Ucraina din 2022, deși a provocat un șoc petrolier și o creștere a inflației, nu a dus la recesiune.
Ideea a fost reiterată și de președintele Fed (Rezerva Federală americană), Jerome Powell.
"Aș păstra termenul de stagflație pentru un set de circumstanțe mult mai grave", a spus el.
În cazul apariției stagflației, Christian Mueller-Glissmann, de la Goldman Sachs, spune că aurul rămâne o opțiune de investiție.
"În cazul unui șoc stagflaționist persistent, mai ales dacă randamentele reale scad, ne-am aștepta la un sprijin suplimentar pentru prețul aurului, datorită cererii investitorilor pentru active reale și diversificare valutară", a explicat el.
Ştiri video recomandate
