Autoritățile din Berlin ar putea demola unul dintre ultimele vestigii ale Noii Cancelarii a Reichului, complexul monumental construit la ordinul lui Adolf Hitler și considerat centrul puterii naziste. Decizia, care ar permite ridicarea unui ansamblu de locuințe și birouri pe terenul unde se află un buncăr al fostului regim, a stârnit critici din partea experților în patrimoniu, care avertizează că Germania riscă să piardă un loc cu o puternică încărcătură istorică, potrivit The New York Times.
În 1939, Adolf Hitler a celebrat finalizarea unui nou și impunător sediu al guvernului pe care îl comandase la Berlin, numindu-l „prima clădire a noii Germanii Mari”.
În fața celor 8.000 de muncitori care construiseră edificiul și participau la ceremonia de inaugurare a clădirii cu trei etaje și o lungime de aproape 400 de metri, cunoscută drept Noua Cancelarie a Reichului, Hitler le-a spus: „Fiecare dintre voi poate pleca de aici cu conștiința că a contribuit la ridicarea unui monument care va dăinui multe secole.”
Aproximativ șase ani mai târziu, Berlinul era ocupat de forțele aliate care învinseseră Germania în cel de-Al Doilea Război Mondial; clădirea era în ruine, iar Hitler murise, după ce se sinucisese într-un buncăr din apropiere înainte de capitularea țării sale.
Astăzi, din acel edificiu a mai rămas doar o parte dintr-un buncăr folosit de alți membri ai regimului nazist — iar și acesta ar putea fi demolat în curând. Publicația germană Bild a relatat recent că un dezvoltator imobiliar din Hamburg a primit aprobarea oficială pentru construirea unor apartamente și a unei clădiri de birouri în zonă.
Experții în conservarea patrimoniului spun că intenția de a dezvolta terenul pe care se află buncărul reflectă tensiunea existentă în societatea germană — unde „cultura memoriei” a fost mult timp o valoare fundamentală — între necesitatea de a conserva monumentele cu importanță istorică și nevoia de dezvoltare și modernizare. Dezbaterea are loc într-un moment în care numărul martorilor direcți ai epocii naziste este tot mai mic, ceea ce face ca protejarea locurilor cu valoare istorică să fie și mai importantă, susțin unii specialiști.
Deși zona în care s-a aflat odinioară Cancelaria Reichului este marcată prin panouri care explică istoria locului, buncărul nu a fost niciodată inclus oficial pe lista monumentelor istorice. Terenul de la suprafață este lipsit de elemente distinctive: o parcelă neconstruită aflată într-o zonă foarte valoroasă din centrul orașului.
În parte din acest motiv — și pentru că se află în subteran — buncărul nu ocupă un loc important în memoria colectivă a berlinezilor, potrivit lui Stephanie Herold, directoarea Departamentului pentru Conservare Urbană și Patrimoniu Cultural din cadrul Universității Tehnice din Berlin.
„Sunt cu adevărat uimită, pentru că eu cred că este un patrimoniu foarte important și un obiectiv de mare valoare”, a declarat Herold într-un interviu.
Anul trecut, într-un memorandum, Consiliul Monumentelor din landul Berlin și-a exprimat îngrijorarea față de planurile de demolare a buncărului și a recomandat evaluarea acestuia pentru includerea sub protecția patrimoniului, argumentând că „Noua Cancelarie a Reichului a fost locul în care a fost planificat și de unde a pornit cel de-Al Doilea Război Mondial și reprezintă, totodată, simbolic, sfârșitul catastrofal al regimului nazist”.
Totuși, există de mult timp planuri de dezvoltare a terenului — de aproape două decenii, a declarat Martin Pallgen, purtător de cuvânt al Departamentului pentru Dezvoltare Urbană, Construcții și Locuințe al Senatului Berlinului. Parlamentul Berlinului a aprobat planul de utilizare a terenului, a adăugat el, „chiar și după analizarea aspectelor privind protecția monumentelor”.
Mai recent, autoritățile s-au angajat față de proprietarul terenului că vor permite construcția.
Actualul șef al departamentului de dezvoltare urbană, senatorul Christian Gaebler, „a precizat clar că acordă prioritate construirii de locuințe în această zonă”, a spus Pallgen. Gaebler nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Dezbaterea privind buncărul are loc într-un moment în care Germania este traversată de impulsuri contradictorii. Țara se mândrește cu cultura sa a memoriei privind adevărurile incomode, precum Holocaustul și cel de-Al Doilea Război Mondial. În același timp, tot mai mulți germani își cercetează istoria familiei, iar noile instrumente digitale fac mai ușor ca niciodată accesul la arhive care pot dezvălui apartenența rudelor la Partidul Nazist.
Hildburg Bruns, jurnalista care a relatat despre planurile de dezvoltare în Bild, a declarat într-un e-mail că, în calitate de locuitoare a Berlinului, consideră că „trebuie să ne amintim” de perioada nazistă.
Terenul din centrul Berlinului este foarte valoros
Există și presiuni pentru modernizare, iar concepția tradițională potrivit căreia orice obiectiv cu valoare istorică trebuie conservat este tot mai des contestată de „o mișcare puternică” care susține construirea mai multor locuințe sau satisfacerea altor nevoi, a explicat Sebastian Conrad, avocat din Berlin specializat în protecția patrimoniului.
Terenul din centrul orașului destinat dezvoltării este „foarte valoros”, a spus el, însă, în opinia sa, „este destul de evident că buncărul are o importanță istorică”.
Conservarea patrimoniului și dezvoltarea urbană nu trebuie să se excludă reciproc, spun specialiștii. Berlinul se confruntă cu o criză a locuințelor, iar legislația privind protecția monumentelor impune găsirea unui echilibru între interesele publice concurente, precum nevoia de locuințe și necesitatea protejării monumentelor istorice, a recunoscut Herold.
Asociația Berlin Underworlds, care documentează istoria arhitecturii subterane a orașului și o face accesibilă publicului, militează pentru păstrarea buncărului și amenajarea unui memorial în acel loc, simbol al capitulării Germaniei. Buncărul apare într-o fotografie devenită celebră, realizată în mai 1945, în care comandantul apărării Berlinului, generalul Helmuth Weidling, iese pentru a se preda forțelor sovietice după moartea lui Hitler.
Asociația a transmis că „urmărește dialogul” cu factorii de decizie, autoritățile și proprietarul terenului „pentru a găsi împreună o soluție care să îmbine conservarea buncărului cu dezvoltarea urbană”.
Ştiri video recomandate
