Planul de pace prezentat de Volodimir Zelenski și negociat împreună cu oficiali americani marchează o schimbare majoră față de propunerile anterioare – însă nu e una suficientă pentru Kremlin. Cu pretenții ferme privind Donbasul, dorința de a bloca NATO și avantaj psihologic din avansurile militare, Rusia tratează noile propuneri ca pe o manevră politică și nu ca pe o soluție reală de închidere a conflictului, arată o analiză The New York Times.
Prima variantă cerea, practic, capitularea Ucrainei. Versiunea revizuită include garanțiile de securitate pe care Kievul le dorește pentru a preveni viitoare agresiuni rusești.
Marți, președintele Volodimir Zelenski al Ucrainei a prezentat un plan de pace în 20 de puncte, formulat de oficiali ucraineni și americani, care reprezintă o abatere semnificativă de la un plan elaborat în octombrie și care, practic, ar fi obligat Ucraina să cedeze teritorii și să renunțe la aderarea la NATO.
Zelenski a prezentat noua propunere drept un compromis rezonabil față de planul elaborat de Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui Vladimir Putin, și Steve Witkoff, trimisul special al președintelui Trump, făcut public în noiembrie. Noul plan include garanțiile de securitate pe care Kievul le dorește pentru a preveni viitoare agresiuni rusești, precum și planuri de reconstrucție a unei țări devastate de război.
Însă un Kremlin încurajat de avansurile Moscovei pe câmpul de luptă și constrâns de dificultatea de a vinde publicului rus acest plan ca pe o victorie este puțin probabil să îl accepte.
„Este o bătaie de joc absolută”, a spus Aleksei Naumov, analist în relații internaționale cu sediul la Moscova, despre noul plan ucrainean, într-o postare pe Telegram. „Ideea este clară: prezentați asta americanilor ca pe un ‘compromis’, iar apoi dați vina pe Rusia pentru eșec”.
Care sunt principalele puncte sensibile pentru Rusia?
În ultimii doi ani, Putin a insistat constant asupra a două aspecte: Ucraina trebuie să-și retragă forțele din restul regiunilor Donețk și Lugansk, iar aderarea la NATO trebuie exclusă.
Putin a confirmat această poziție vineri, la conferința sa de presă anuală. El a spus că Rusia este dispusă să facă anumite „concesii”, despre care se crede pe scară largă că ar implica renunțarea la unele teritorii ocupate de Rusia în regiunile Harkiv și Zaporojie. Dar a subliniat că Moscova rămâne dispusă să continue lupta pentru a ocupa în totalitate regiunea Donețk.
Planul de pace ucrainean stipulează că Rusia trebuie să-și retragă forțele din regiunile Dnipropetrovsk, Mykolaiv, Sumî și Harkiv. Propunerea prevede, de asemenea, că Ucraina își va retrage trupele din zonele regiunii Donețk care ar urma să devină zonă demilitarizată – însă doar dacă Rusia își va retrage forțele dintr-o zonă echivalentă.
„Planul nu oferă niciun compromis în ceea ce privește teritoriile sau centrala nucleară de la Zaporojie”, a spus analistul rus Georgi Bovt, despre centrala aflată în prezent sub ocupație rusă, dar pe care Ucraina ar prefera să o opereze împreună cu Statele Unite. „Eșecul de a rezolva problema teritorială face din acest plan unul mort din fașă”.
De ce își poate permite Rusia să respingă planul?
Chiar dacă invazia pe scară largă a Ucrainei a fost costisitoare atât pentru economia rusă, cât și pentru armată, Kremlinul pare să creadă în continuare că poate obține mai mult continuând lupta.
Economia rusă se află la cel mai slab nivel din 2022 încoace, cu dobânzi record și rate de creștere apropiindu-se de recesiune. Dar, în ciuda sancțiunilor impuse de Occident din cauza războiului, analiștii spun că țara este încă departe de o criză economică de natură să forțeze Kremlinul să își schimbe cursul.
Rusia ocupă aproximativ trei sferturi din regiunea Donețk. În ritmul actual al înaintării, forțele Moscovei ar avea nevoie de aproximativ 18 luni pentru a cuceri întreaga regiune.
Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a declarat miercuri că aproximativ 417.000 de recruți au semnat noi contracte pentru a se alătura armatei ruse în 2025, cifră în mare parte în concordanță cu estimările cercetătorilor independenți.
Fluxul continuu de noi recruți înseamnă că Rusia își poate permite să continue războiul, în ciuda pierderilor grele.
De ce mai negociază Rusia?
Rusia este interesată să negocieze un posibil acord de pace pentru a menține o relație de lucru cu Washingtonul și pentru a evita asumarea integrală a vinei pentru conflictul în desfășurare, spun experții.
Moscova este, de asemenea, interesată să întârzie orice noi sancțiuni sau alte restricții economice din partea Washingtonului. Sancțiunile impuse în octombrie de Trump asupra celor doi giganți petrolieri ruși, Rosneft și Lukoil, au forțat țara să-și vândă petrolul la reduceri mult mai mari.
Lupta pentru eventualii termeni de pace adâncește, de asemenea, fisurile dintre Ucraina și aliații săi occidentali, pe măsură ce detaliile sunt discutate în diverse capitale, în negocieri obositoare.
Miercuri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Putin a fost informat cu privire la noile propuneri și că Moscova își formează poziția.
„Colegiile noastre din Statele Unite cunosc foarte bine parametrii principali ai poziției Rusiei”, a spus el.
Schimbul diplomatic pe tema condițiilor de pace va continua probabil pe măsură ce războiul trenează, au spus comentatorii.
„Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei și nici nu este pregătit să facă măcar compromisuri minore în acest stadiu”, a scris Volodimir Fesenko, analist cu sediul la Kiev, într-o postare pe Facebook.
„Pentru Kremlin, discutarea planului de pace al lui Trump este pur și simplu un joc tactic jucat cu Statele Unite, pentru a menține relații constructive cu actualul președinte american, provocând în același timp fricțiuni și contradicții între Statele Unite și Ucraina”, a adăugat acesta.
Ştiri video recomandate
