Controversatul acord UE-Mercosur, aprobat cu votul majorității țărilor UE. Cinci țări s-au opus. Proteste uriașe în Italia

Ministrul polonez al Agriculturii, Stefan Krajewski, a anunţat, vineri, că Polonia va încerca să conteste acordul între Uniunea Europeană şi Mercosur la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi că „va utiliza toate căile legale” pentru a proteja sectorul agricol naţional, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Krajewski a declarat, într-o conferinţă de presă că, „guvernul (polonez - n. red.) menţine aceeaşi poziţie ca şi cea a protestatarilor care se opun acordului” şi a promis „o bătălie juridică” împotriva pactului. La rândul său, prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a afirmat că împărtăşeşte „emoţiile fermierilor şi opoziţia acestora faţă de acord”.

El a precizat, totuşi, că, deşi Polonia a votat împotriva acordului, au fost incluse „clauze de siguranţă pentru protejarea intereselor polonezilor”, făcând referire la mecanismul de salvgardare care include un acord pentru cazul în care preţurile produselor agricole ar scădea cu mai mult de 5%.

Nemulţumirea pe care a provocat-o în Polonia aprobarea acordului de comerţ s-a mutat pe străzile din Varşovia, unde un grup de agricultori a ocupat o anexă a clădirii cancelariei şefului guvernului şi intenţionează să instaleze o tabără în faţa sediului guvernamental, până când îi va primi Tusk.

La protestele de vineri, din Varşovia, se vor adăuga noi mobilizări în toată ţara, zilele următoare, după cum au anunţat sindicatele fermierilor.

În declaraţiile pentru postul de televiziune TVN24, Jan Gajewski, unul dintre protestatari, a criticat dur guvernul pentru că „a capitulat prea repede” şi nu a reuşit să formeze o minoritate de blocaj în Uniunea Europeană.

El a susţinut că politicienii spuneau de mult timp că nu se poate face nimic în acest sens, ceea ce dă o idee despre „puţina lor dorinţă de luptă”.

Acordul se asociere cu Mercosur, care se aşteaptă să fie semnat zilele următoare, în Paraguay, a fost calificat de către sindicatele agrare drept „catastrofal” pentru piaţa naţională poloneză.

Biroul purtătoarei de cuvânt a Guvernului a transmis că România a votat în favoarea acordului UE cu Mercosur, după ce, alături de alte state europene, a solicitat și obținut garanții suplimentare, menite să protejeze piețele naționale.

Peste 300 de fermieri și crescători de animale au blocat străzile în centrul oraşului Milano, nemulțumiți de acordul de liber schimb.

Fermierii italieni cer „un preț corect pentru producători și consumatori, controale eficiente și fiabile împotriva trusturilor și speculanţilor”.

Aceştia spun că vor să apere produsele italiene şi calitatea acestora.

O majoritate calificată a statelor europene a aprobat vineri acordul de liber schimb cu Mercosur, în ciuda nemulțumirii fermierilor și a opoziției Franței.

Datorită acestei unde verzi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea călători în Paraguay chiar de luni pentru a semna acordul comercial cu America Latină, potrivit tf1info.fr.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a cerut, la Bruxelles, garanții suplimentare pentru fermierii români și menținerea unei politici agricole comune echitabile și nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur, a declarat, vineri, ministrul într-o postare pe Facebook.

"Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești! Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur", a scris Barbu.

Din 1999, Comisia Europeană este angajată în negocieri dificile pentru a crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Negocierile au stagnat ani de zile din cauza dosarului agricultură.

De data aceasta, Bruxelles-ul consideră că acordul este la îndemână.

Potrivit criticilor, acordul cu blocul Mercosur va perturba agricultura europeană cu produse mai ieftine care s-ar putea să nu respecte neapărat standardele de mediu ale UE, din cauza controalelor insuficiente. Pentru susținătorii săi, precum Germania și Spania, dimpotrivă, acest acord va revigora o economie europeană aflată în dificultate, slăbită de concurența chineză și de tarifele americane.

În ciuda protestelor reînnoite ale fermierilor europeni, Ursula von der Leyen speră să parafeze acest tratat luni în Paraguay. Înainte de a zbura în America Latină, președintele Comisiei Europene are însă nevoie de aprobarea statelor europene, cu majoritate calificată, într-un vot așteptat pentru vineri.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, va vota împotriva acordului UE-Mercosur, la reuniunea de vineri a liderilor europeni, relatează Le Figaro.

Franța, principala adversară a acestui acord de liber schimb a încercat pe toate căile să blocheze adoptarea acordului, însă pare că nu va reuși.

Deși nu și-a anunțat explicit sprijinul, Italia pare că va vota pentru acord, ceea ce înseamnă că există o majoritate pentru tratatul cu Mercosur.

Franța a făcut o alianță temporară cu Polonia, Ungaria, Austria și Irlanda, însă pare că blocul condus de Germania, favorabil acestui acord, va câștiga.

Dacă va fi agreat, vineri, tratatul UE-Mercosur urmează să fie semnat, săptămâna viitoare, de șefa Comisiei Europene, în Paraguay.

Agricultorii şi crescătorii de animale din sindicatul flamand Boerenbond au instalat, joi, în faţa Parlamentului European, la Bruxelles, un stand tradiţional de cartofi prăjiţi pentru a pune în valoare producţia locală şi a cere eurodeputaţilor să se opună acordului comercial „incorect” al Uniunii Europene cu Mercosur.

La o întâlnire informală cu parlamentarii europeni, în Piaţa Luxemburg, asociaţia a reclamat că acordul de liber schimb va împinge sectorul agricol belgian şi european să concureze cu produsele importate, care vor fi realizate „cu standarde mai scăzute şi cu un control insuficient”, a explicat, pentru EFE, unul dintre membrii conducerii executive a sindicatului, Pieter Verhelst.

În plus, agricultorii au respins reducerea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) şi reglementările europene „deficitare”, care blochează sectorul agricol belgian şi european.

Pentru a face tangibil riscul de pierdere a producţiei locale, au ales să ofere gratuit preparate tipice ale bucătăriei belgiene şi clasicii cartofi prăjiţi, însoţiţi de celebrul stufat de vită cu ceapă (carbonade), sau de puiul în stil volovan (vol-au-vent), precum şi gofre de Bruxelles.

„Dacă vrem să continuăm să ne bucurăm de aceste mâncăruri tipice ale bucătăriei belgiene, trebuie să ne asigurăm că vor putea fi în continuare consumate cu produse fabricate aici: cu carne de vacă produsă aici, cu pui produşi aici, cu zahăr provenit din sfecla de zahăr cultivată aici, şi nu cu zahăr, pui sau carne de vită provenite din ţările Mercosur”, a argumentat Verhelst.

Acţiunile fermierilor belgieni, care au loc şi în alte zone ale ţării, cu blocaje în porturi şi pe şosele, sunt determinate de posibila undă verde ce ar putea fi dată vineri de Uniunea Europeană semnării acordului UE-Mercosur. De aceea, sectorul agricol încearcă să-i convingă pe membrii Parlamentului European să blocheze acordul, în cazul în care cele 27 de state membre îl vor aproba.

Joi dimineaţa, membrii sindicatului au primit-o pe parlamentara belgiană Hilde Vautman, din grupul liberal Renew, care s-a declarat în favoarea acordului comercial, pentru a garanta securitatea alimentară „având în vedere situaţia geopolitică”, dar a precizat că UE trebuie să stabilească „un teren de joc echilibrat”, care să nu prejudicieze producătorii europeni.

„Cred că este foarte important să trimitem mesajul că există acest acord comercial, dar că este dezechilibrat pentru agricultori şi că avem nevoie de condiţii foarte bune înainte ca produsele să poată intra pe piaţa europeană”, a spus Vautman. În legătură cu o posibilă poziţie comună a liberalilor în Parlamentul European, ea a afirmat că grupul este „puţin divizat”.

„Wir haben es satt” („Suntem sătui” - n. red), alianţa germană a agricultorilor, a făcut apel, joi, la respingerea acordului de liber schimb între Uniunea Europeană şi Mercosur, considerând că aduce prejudicii atât sectorului, cât şi consumatorilor, contrar opiniei guvernului german, un puternic susţinător al tratatului.

„Nu vrem să producem mărfuri interschimbabile pentru piaţa mondială, şi nici nu putem să o facem, ci vrem să producem calitate. Şi acordul cu Mercosur merge cu siguranţă în direcţia greşită şi trimite un semnal eronat. Semnalul pe care îl transmite este acela de a produce cât mai ieftin posibil, cât mai interschimbabil posibil, fără să conteze provenienţa”, a declarat Xenia Brand, directoare executivă a Asociaţiei Agriculturii Ţărăneşti (AbL).

Într-o conferinţă de presă, organizată în contextul manifestaţiilor convocate de alianţa germană a agricultorilor, pe 17 ianuarie, la Berlin, în favoarea unei agriculturi sustenabile, Brand a afirmat că „încă nu este prea târziu”, deoarece miercuri au fost convocaţi toţi miniştrii de resort la Bruxelles, „dar deciziile nu sunt încă luate”.

„Trebuie să se respingă”, a cerut ea, semnalând, în acelaşi timp, că „este clar că, pe ambele maluri ale Atlanticului, sectorul profesional respinge unanim acest acord”, care nu aduce niciun beneficiu agricultorilor.

Dorothee Sterz, membru AbL, a declarat, la rândul său, că acordul cu Mercosur „înseamnă mai puţină putere de decizie pentru ferme, înseamnă o poziţie slabă pe piaţă şi o puternică dependenţă de piaţă”.

„Dar, de asemenea, înseamnă pentru consumatori că nu mai pot decide ce carne cumpără, fiindcă acea carne care s-ar putea importa prin intermediul acordului cu Mercosur provine de la animale cărora li s-au administrat antibiotice ca şi stimulente de creştere şi asta contravine total principiile noastre”, a precizat ea.

În opinia lui Sterz, acordul cu Mercosur constituie „o ameninţare pentru subzistenţa agricultorilor, atât aici, cât şi de cealaltă parte a Atlanticului” şi, în consecinţă, şi pentru suveranitatea alimentară.

„Alimentaţia în Germania nu trebuie să se bazeze (...) pe produse importate, care au fost fabricate cu standarde sociale şi ecologice deficitare şi care aduc prejudicii agricultorilor locali”, a mai spus ea.

În ceea ce priveşte clauza de salvgardare din acordul cu Mercosur, aprobată de Parlamentul European în decembrie, pentru a evita ca importurile UE să dăuneze sectorului agricol european, Brand a menţionat că este vorba despre un efort de a răspunde într-un fel preocupărilor din sectorul agricol, care nu reprezintă decât o măsură minimă, ce nu abordează problema fundamentală a tratatului.

Între timp, guvernul german a reiterat susţinerea sa pentru acordul cu Mercosur, pe care l-a calificat drept „un lucru important”, şi şi-a exprimat încrederea că, în urma deciziei UE din decembrie, Italia îşi va da, vineri, acordul pentru tratat, pentru a putea fi semnat cât mai repede.

„Acest acord cu Mercosur este un lucru important, mai ales ţinând cont de situaţia geopolitică în care trăim toţi. Este un lucru important pentru politica europeană de asociere şi comerţ. Este, de asemenea, un lucru important pentru simbolismul pe care l-ar putea avea faptul că statele acţionează pe baza drepturilor şi acordurilor”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius.

Atitudinea guvernului Franței este dublată de o intensă opoziție a fermierilor francezi, care și-au arătat nemulțumirea față de acordul cu Mercosur printr-un protest în capitala țării.

Fermierii au venit cu tractoare la Paris, au blocat drumurile din centrul capitalei franceze, ajungând cu ele până la Turnul Eiffel și la Arcul de Triumf.

Mulți fermieri europeni, nu doar cei francezi, se tem că că acordul cu Mercosur va duce la distrugerea pieței interne ca urmare a intrării în economie a produselor agricole ieftine de peste ocean.

Și fermierii belgieni au protestat, aducând mai mult de 1000 de tractoare în Bruxelles, luna trecută.

„Suntem într-o stare între resentiment și deznădejde. Ne simțim abandonați”, spune Stephane Pelletier, membru al Coordination Rurale, principala organizație care s-a ocupat de organizarea protestului.

Încojurați de polițiști, femierii au protestat și în fața camerei inferioare a Parlamentului Franței și au huiduit-o pe președinta forului, Yael Braun-Pivet, când a venit să-i întâmpine.

Uniunea Europeană și patru țări MERCOSUR – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – au ajuns la un acord politic pe data de 6 decembrie 2024 pentru a face un parteneriat fără precedent.

Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare partener comercial al MERCOSUR, exportând bunuri în valoare de 57 de miliarde în 2024. Uniunea Europeană reprezintă un sfert din comerțul în servicii cu Mercosur – 29 de miliarde de euro în 2023.

De asemenea, UE este cel mai mare investitor străin în Mercosur, cu investiții de 390 de miliarde în 2023. Deși relația între cele două blocuri este substanțială, exportatorii dar și investitorii potențial se lovesc de diverse bariere pe piețele Mercosur.

Conform Comisiei, scopul noului acord Mercosur este să:

• Crească investițiile și comerțul bilateral, să reducă barierele tarifare și non-tarifare, în mod notabil pentru companiile mici și mijlocii;
• Să creeze reguli stabile și predictibile pentru comerț și investiții – mai ales în zona drepturilor de proprietate intelectuală, standardelor de siguranță alimentară, competiție și bune practici de reglementare;
• Să promoveze valorile comune și dezvoltarea sustenabilă, inclusiv prin consolidarea drepturilor muncitorilor, lupta împotriva schimbărilor climatice, asigurarea protecției mediului și încurajarea comportamentelor responsabile în afaceri;

Conform unui mesaj al Comisiei Europene, acordul reprezintă o situație de tip „win-win” pentru ambele blocuri și creează oportunități pentru creștere economică, creare de locuri de muncă și dezvoltare sustenabilă de ambele părți.

Într-o încercare de a le convinge și pe ultimele state membre nehotărâte, Comisia a propus noi subvenții de 45 de miliarde de euro pentru fermieri în următorul buget de șapte ani al blocului, acoperind, astfel, tăierile de 20% din finanțările agricole.

Franța încă cere, totuși, clauze de salvgardare mai ferme – prin care UE să poată să reimpună tarife dacă prețurile scad cu cinci la sută și nu cu opt, așa cum se stipulează în acord. Franța mai cere și permisiunea să interzică exporturile de legume și fructe stropite cu pesticide. Astfel de substanțe sunt

Guvernul italian este mulțumit de finanțarea promisă de Comisie pentru fermierii europeni și a dat deja semnalul că votul său decisiv va fi în favoarea acordului.

Înainte de votul de vineri, ministrul de externe italian, Antonio Tajani, a spus că guvernul din care face parte este mulțumit de eforturile Comisiei de a face documentul mai favorabil. Și ministrul agriculturii italian, Francesco Lollobrigida, a spus că acordul reprezintă o oportunitate nouă, mai ales pentru exportatorii de alimente.

„Italia nu și-a schimbat niciodată poziția, mereu am sprijin concluzia acordului”, a declarat Tajani miercuri seară.

Totuși oficialii italieni nu au spus explicit că vor vota pentru acord. În loc, înainte de se ajunge la votul final, Italia face presiuni pentru înăsprirea unor elemente de siguranță care să protejeze piața agricolă europeană de posibile destabilizări venite din America de Sud.

Votul pozitiv al Italiei pentru acord va fi crucial. Acordul este negociat de decenii întregi, iar intrarea lui în vigoare va duce la crearea cele mai mare zone de liber schimb, cu o populație totală de 700 de milioane de oameni.

Italia a lăudat modificările făcute de Comisia Europeană la acord, inclusiv crearea unor instrumente de protecție pentru piața agricolă și promisiunile noi pentru subvenții.

Italienii spun că Comisia Europeană a produs „cel mai cuprinzător sistem de protecții inclus vreodată într-un acord comercial de liber-schimb semnat de UE”.

Tajani este cunoscut pentru pozițiile sale pro-Mercosur. El spune că acordul va ajute UE să-și diversifice relațiile comerciale și va crește „autonomia strategică și suveranitatea economică a Italiei și continentului nostru”.

Chiar și Lollobrigida, un simpatizant al îngrijorărilor fermierilor, în trecut, pare să ia un ton pozitiv față de acordul cu Mercosur. El a descris relația comercială extinsă cu blocul sud-american drept „o oportunitate excelentă”.

Ministrul, un apropiat al Giorgiei Meloni, spune și că prevederile acordului vor ajuta Italia să-și promoveze delicatesele în America de Sud.

Unul dintre cele mai controversate acorduri comerciale ale Uniunii Europene este pe cale să primească undă verde vineri, după decenii de negocieri și după ani de zile în care statele membre au încercat să găseacă soluții care să mulțumească pe toată lumea. Acordul comercial UE-Mercosur va fi supus la vot mâine, iar așteptările sunt că el va trece, în ciuda protestelor fermierilor și a opoziției unor ONG-uri importante din țările europene.

Dacă totul merge conform planului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să deplaseze în Paraguay pentru a semna acordul final. Această călătorie ar urma să aibă loc luni, 12 ianuarie.

Acordul UE-Mercosur va fi semnat cu patru țări membre ale blocului latino-american – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

Chiar și Franța, una dintre țările europene adversare ale tratatului, nu mai vede cum poate fi oprită semnarea lui.

Vineri, statele membre sunt așteptate să o autorizeze pe șefa executivului european să semneze acordul obținut în decembrie 2024, după 25 de ani de negocieri.

La Paris, Emmanuel Macron încă nu și-a decis poziția finală la vot, însă orice ar alege, subiectul pare că urmează să fie închis cu ajutorul Italiei, care e pregătită să se alăture grupului pro-Mercosur, alături de germania, Olanda, Spania și țările scandinave.

Astfel, se duce și ultima șansă a Franței de a mai forma o minoritate de blocaj alături de Polonia, Ungaria și Austria.

Italia a menținut o lungă perioadă de timp ambiguitatea în ce privește poziția se pe acord, reflectând interesele uneori divergente ale sectorului său industrial robust, rețelei de companii mici și mijlocii, și agriculturii dezvoltare.

La fel ca Germania, Italia, acum al patrulea cel mai mare exportator al lumii, caută oportunități dincolo de granițele Europei, pentru a exporta mașini, unelte, vin și brânză.

În fața unui sistem comercial internațional în transformare puternică după războiul comercial al lui Trump și după atitudinile protecționiste ale SUA și Chinei, Italia nu mai putea rămâne indiferentă la posbilitățile pe care i le poate oferi acordul cu țările sud-americane.