Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a participat în perioada 7 – 8 ianuarie 2026 la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, întâlnire dedicată discuțiilor politice cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) și Acordului UE-Mercosur. Barbu a cerut astfel garanții suplimentare pentru fermieri, potrivit unui comunicat de presă al ministerului.
La discuții au participat Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț și securitate economică și Olivér Várhelyi, comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor.
În cadrul întâlnirii, cu privire la Acordul UE – Mercosur, ministrul Agriculturii Florin Barbu a cerut ca semnarea acestuia să "garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor".
"Poziția mea și a fermierilor români nu s-a schimbat, cu privire la Acordul UE – Mercosur. Consider că sunt necesare studii suplimentare aprofundate în legătură cu impactul acestui acord asupra întregului sector agricol. Fermierii europeni suportă deja costuri ridicate pentru conformarea la standardele UE. De aceea, este obligatoriu să ne asigurăm că produsele care vor intra pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru", a spus ministrul.
Suplimentar, Barbu a solicitat ca Acordul UE-Mercosur să conțină o clarificare a instrumentelor de protecție, inclusiv a mecanismelor de salvgardare pentru produsele sensibile, precum și modalități de aplicare efectivă a acestor instrumente.
"Susțin pe deplin amendamentele depuse în Parlamentul European care prevăd posibilitatea suspendării acordului în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor 3 ani sau în situația în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor 3 ani. În acest sens, este util ca fiecare stat membru să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare", a subliniat el.
În ceea ce privește viitoarea Politică Agricolă Comună, ministrul Barbu a transmis că România se opune în continuare integrării PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun, "soluție care nu aduce simplificare, ci generează povară administrativă suplimentară și diluarea sprijinului financiar".
"PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive. România susține în continuare caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale. De asemenea, solicit Comisiei Europene ca bugetul pe noua PAC să fie publicat într-un document oficial, nu comunicat prin scrisori și fițuici, care nu au nicio valoare din punct de vedere juridic. Propun retragerea documentului publicat în iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și publicarea unui nou document care să conțină sumele clare ce revin fiecărui stat membru", a adăugat ministrul Agriculturii.
Referitor la CBAM, Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, propunerea României susținută de ministrul agriculturii este "excluderea sau scutirea îngrășămintelor de la aplicare, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și securității alimentare sau, cel puțin, amânarea aplicării pentru acest sector, până la operaționalizarea sistemelor de referință și achiziție".
Ştiri video recomandate
