Un generator alimentat cu plutoniu, folosit într-o operațiune secretă a CIA pentru a spiona China, a dispărut în 1965 pe muntele Nanda Devi din Himalaya și nu a mai fost găsit niciodată. Documente și interviuri reunite acum în The New York Times reconstruiesc misiunea eșuată și temerile care persistă în India: că dispozitivul ar putea ieși din ghețari și ar putea crea riscuri pentru comunitățile care trăiesc în preajma râului sacru al țării, Gange.
În 1965, în plin Război Rece, CIA a trimis o echipă de alpiniști americani, împreună cu parteneri indieni, într-o misiune care cerea discreție totală.
Ținta nu era cucerirea unui vârf „pentru glorie”, ci un punct de observație perfect pentru a asculta China, care detonase recent o bombă atomică.
Muntele Nanda Devi este unul dintre cele mai izolate locuri de pe planetă. Acolo, oamenii au cărat antene, cabluri și o piesă-cheie: un generator portabil SNAP-19C, construit într-un laborator secret și alimentat cu plutoniu radioactiv. Dispozitivul era gândit să funcționeze mult timp fără intervenție umană, ca să țină în viață stația de interceptare.
În teorie, planul era foarte simplu: urci cu echipament greu, îl instalezi pe vârf și „prinzi” semnalele radio legate de testele chinezești. Doar că vremea de pe munte n-a fost impresionată de planul CIA.
Furtuna care a distrus misiunea
Chiar când echipa era aproape de vârf, vremea s-a înrăutățit: vânt, nori, viscol, vizibilitate zero. De la baza avansată, ofițerul indian de rang înalt din operațiune, căpitanul M.S. Kohli, încerca să ia legătura prin stație cu echipa lui:. „Tabăra Patru, aici Baza Avansată. Mă auziți?”.
Nicio reacție. Apoi, în zgomotul de fond, a venit un răspuns abia auzit: „Da… aceasta… este… Tabăra… Patru”.
Kohli le-a ordonat să se întoarcă imediat: „Întoarceți-vă repede. Nu pierdeți niciun minut”.
Și apoi a luat decizia care avea să devină coșmarul acestei povești: „Asigurați echipamentul. Nu-l coborâți”.
Alpiniștii au ascuns echipamentul CIA într-un loc pe gheață și au coborât în grabă. Au lăsat în urmă un dispozitiv cu plutoniu – o cantitate comparată cu o parte semnificativă din plutoniul folosit la bomba de la Nagasaki. Din 1965 până azi, generatorul nu a mai fost găsit.
Cum pot fi afectați oamenii din zonă
Nanda Devi nu e doar un vârf montan. Ghețarii din zonă alimentează, în lanț, bazinul Gangelui, un râu de care depind sute de milioane de oameni. De aici vine frica: că dispozitivul ar fi intrat într-un ghețar și, odată cu topirea acestuia, ar putea elibera material radioactiv în apă, sau ar putea ieși la suprafață și ar putea fi găsit de cine nu trebuie.
După pierderea dispozitivului, guvernul american nu a recunoscut niciodată oficial povestea.
„N-am știut cât de periculos era”. Cum arată misiunea din interior, la decenii distanță
Anii au trecut, dar pentru cei implicați n-a fost „gata, s-a terminat”. Unul dintre alpiniștii americani, Jim McCarthy, spune că l-a avertizat pe Kohli că e o greșeală să lase generatorul acolo.
„I-am spus: «Faci o greșeală uriașă. O să iasă foarte prost. Trebuie să cobori generatorul»”, își amintește acesta.
Și are un moment de furie în fața reporterilor: „Nu poți lăsa plutoniu lângă un ghețar care alimentează Gangele! Știi câți oameni depind de Gange?”
Pe partea indiană, un fost ofițer de informații, R.K. Yadav, descrie cât de restrâns era cercul celor care știau.
„Poate două sau trei persoane din tot guvernul știau despre asta”, explică el.
Și, când vine vorba despre relația Indiei cu China după războiul din 1962, explică de ce India a acceptat această misiune: „Fuseserăm umiliți”.
Când au încercat să-l recupereze, nu mai era acolo
În 1966, echipele s-au întors. Au urcat până la Tabăra Patru și au găsit… nimic. Nici generatorul, nici locul exact unde fusese ancorat. Concluzia: o avalanșă de zăpadă ar fi retezat bucata de gheață cu totul.
Au urmat căutări în 1967 și 1968 cu instrumente de radiații, telescoape, senzori, detectoare. Nimic. Ipoteza lui McCarthy este că generatorul, fiind cald, ar fi topit gheața și s-ar fi „îngropat” singur în ghețar.
„Chestia aia era foarte caldă… topea gheața și se scufunda”, crede el.
De la secret la scandal: cum a ieșit povestea la suprafață
Misiunea a rămas secretă mai bine de un deceniu, până când un jurnalist a început să pună întrebări și a publicat o investigație în 1978. Atunci a izbucnit și reacția politică: congresmeni americani îi scriu președintelui Carter, cerând soluții pentru o situație descrisă ca gravă și jenantă.
În paralel, în India, subiectul a devenit exploziv: proteste, suspiciuni, presiune publică. Premierul indian de atunci a încercat să calmeze populația spunând că nu e motiv de panică, dar a format și un comitet care să verifice riscurile pentru apele Gangelui.
Pe de o parte, comisia indiană (în 1979) a spus că nu găsește contaminare în probele de apă și că riscurile pentru apă ar fi foarte mici. Pe de altă parte, există două îngrijorări persistente.
Una este legată de pericolul local dacă dispozitivul iese la suprafață și e deteriorat sau manipulat greșit. Iar alta e legată de faptul că cineva ar putea găsi plutoniul pe care îl poate folosi pentru o bombă.
Ştiri video recomandate
