Un val amplu de epurări în armata Chinei, ordonat Xi Jinping, ar putea slăbi capacitatea țării de a duce un război, avertizează un think tank american într-un raport recent, scrie CNN.
Liderul chinez a dus campania de „curățare” a armatei până la cel mai înalt nivel, vizând luna trecută chiar generalul cu cel mai mare rang din structurile militare. Însă reorganizarea nu se oprește aici: potrivit estimărilor, peste 100 de ofițeri ar fi fost înlăturați din funcții din 2022 până în prezent.
Un nou raport al influentului think tank din Washington Center for Strategic and International Studies arată cât de adânc a pătruns această campanie anticorupție în rândurile armatei și de ce, din punct de vedere operațional, ar putea avea consecințe serioase și neintenționate pentru Xi.
Conform documentului publicat marți, 36 de generali și generali-locotenent au fost oficial demiși din 2022, iar alți 65 de ofițeri sunt dați dispăruți sau considerați posibil eliminați din sistem.
Această epurare masivă face parte din strategia lui Xi de a „curăța” armata de corupție și de a-și consolida controlul politic, în paralel cu un amplu program de modernizare militară. Însă amploarea acestei „epurări fără precedent” ridică semne de întrebare legate de capacitatea armatei chineze de a desfășura operațiuni complexe, susțin autorii raportului.
Dacă sunt luate în calcul și funcțiile care au fost afectate de mai multe ori prin schimbări succesive, atunci 52% dintre cele 176 de poziții de conducere de top ale People’s Liberation Army au fost vizate de epurări.
„Este o cifră remarcabilă și ieșită din comun, care arată profunzimea campaniei lui Xi și nivelul fără precedent de instabilitate din conducerea armatei”, a declarat M. Taylor Fravel, director al programului de Studii de Securitate de la Massachusetts Institute of Technology și unul dintre cei nouă autori ai raportului.
Efectele „epurării” se văd deja în nivelul de pregătire al armatei
Lupta împotriva corupției din armată este un pilon al guvernării lui Xi încă de la preluarea puterii, acum mai bine de un deceniu. Însă în ultimii ani, epurările i-au vizat inclusiv pe unii ofițeri apropiați de el sau numiți direct de acesta.
Comunicatele oficiale vorbesc, de regulă, despre „corupție” sau încălcări ale „disciplinei și legii”, însă este greu de aflat motivele reale, având în vedere lipsa de transparență a armatei chineze.
Deși atenția publică s-a concentrat pe anchetarea unor lideri de top, precum generalul Zhang Youxia sau șeful operațiunilor comune Liu Zhenli, investigați în ianuarie, raportul arată că extinderea epurărilor la niveluri mai joase obligă regimul să promoveze ofițeri cu mult mai puțină experiență de comandă și fără experiență reală de luptă.
Acest lucru ar putea limita tipul de campanii militare pe care armata chineză le poate duce, avertizează autorii.
Raportul arată și un deficit serios de cadre eligibile pentru a prelua comanda celor cinci mari regiuni militare ale Chinei. După eliminarea a 56 de adjuncți ai acestor comandamente, „rezerva” de ofițeri capabili să ocupe astfel de funcții a scăzut cu peste 33%.
Bonny Lin, una dintre autoarele studiului, spune că efectele epurărilor se văd deja în nivelul de pregătire al armatei. Ea observă că exercițiile militare desfășurate de China în jurul Taiwanului, ca reacție la ceea ce Beijingul a considerat „comportamente problematice” ale insulei, au durat mult mai mult în 2025 - 19 și respectiv 12 zile - comparativ cu doar patru zile în 2024.
Mai e capabilă armata lui Xi de o invazie a Taiwanului?
Pierderea unor lideri-cheie ridică semne de întrebare privind capacitatea armatei chineze de a organiza o invazie a Taiwanului, o operațiune extrem de complicată și riscantă, mai ales în contextul în care Statele Unite și Japonia își consolidează pregătirile pentru un asemenea scenariu.
China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus folosirea forței pentru a-l aduce sub controlul Beijingului.
„Faptul că Xi pare să nu aibă încredere deplină în propria armată este un lucru pozitiv, din perspectiva Statelor Unite și a Taiwanului, pentru descurajarea unei invazii”, a scris John Culver, cercetător asociat la Brookings Institution.
Totuși, autorii raportului subliniază că armata chineză rămâne o forță puternică.
În cazul Taiwanului, operațiuni mai puțin complexe, precum o blocadă, ar putea fi implementate relativ ușor.
„Dacă Taiwanul sau Statele Unite depășesc o linie roșie, China are multe opțiuni pentru a pedepsi, a da o lecție și a declara propria ‘victorie’, fără a avea nevoie de o coordonare perfectă la nivel de comandă”, a scris Culver.
Analistul CSIS Thomas Christensen afirmă că „China este încă perfect capabilă să atace Taiwanul și, în acest proces, să creeze probleme serioase Statelor Unite”. Totuși, el atrage atenția asupra unui risc major: vor îndrăzni noii lideri militari să-i spună lui Xi adevărul?
Temându-se că ar putea avea aceeași soartă ca predecesorii lor, unii ofițeri ar putea evita să raporteze vești proaste, se arată în raport. „Acest lucru este periculos pentru gestionarea crizelor, deoarece l-ar putea face pe Xi să aibă o încredere nerealistă în capacitățile armatei sale”, avertizează Christensen.
Unii experți cred însă că Xi profită de acest moment pentru a face „curățenie” în armată, într-un context în care partenerul său american pare mai puțin concentrat pe dosarul Taiwanului și mai preocupat de alte regiuni ale lumii.
Pe termen scurt, epurările ridică semne de întrebare privind pregătirea armatei chineze. Pe termen mediu, însă, adversarii Chinei ar putea avea mai multe motive de îngrijorare spre finalul acestui deceniu, susține Joel Wuthnow, cercetător la National Defense University.
Până atunci, noii ofițeri promovați vor acumula experiență cu tehnica militară modernă a Chinei și în relația directă cu Xi, ceea ce ar putea spori încrederea în forțele armate și așteptările privind succesul unor operațiuni viitoare.
Ştiri video recomandate
