Dolarul american, francul elvețian și yenul japonez au fost considerate, timp de decenii, monede de refugiu, adică active sigure pentru investitori din întreaga lume. Istoric, acestea și-au menținut valoarea și perioade de turbulențe geopolitice sau economice. Anul 2025 a dat peste cap calculele investitorilor, când aceste monede au trecut prin perioade de volatilitate, relatează CNBC. Atractivitatea lor a fost subminată de turbulențele politice de pe mapamond.
Dolarul și yenul au înregistrat scăderi puternice în 2025 și la începutul lui 2026. Francul s-a apreciat, dar acest lucru este dificil pentru o țară cu o inflație neobișnuit de scăzută și dependentă de exporturi.
Declinul dolarului
Președintele SUA, Donald Trump, a reorganizat comerțul global prin tarife vamale în 2025, declanșând o tranzacție de tip „sell America”: o vânzare masivă de active americane, inclusiv dolarul, moneda de rezervă globală. Bruschețea cu care alte tarife au fost impuse și apoi retrase a menținut presiunea ridicată.
Într-o notă din decembrie, banca privată elvețiană Julius Baer a declarat că „politicile comerciale imprevizibile” au fost doar una dintre cauzele problemelor dolarului, adăugând că legea „One Big Beautiful Bill Act” a lui Trump a pus SUA pe „o traiectorie nesustenabilă a datoriei”.
Presiunile lui Trump asupra președintelui Rezervei Federale a SUA, Jerome Powell, au subminat de asemenea încrederea investitorilor în dolar, se mai arată în notă.
Indicele dolarului, care urmărește evoluția monedei americane față de un coș de valute similare, a scăzut cu 1,3% pe 29 ianuarie după ce Trump a spus că dolarul „merge foarte bine”, cea mai mare scădere într-o zi de când Trump a anunțat pentru prima dată tarifele în aprilie. Aceasta a dus dolarul la cel mai scăzut nivel din aproape patru ani.
Indicele a scăzut cu 9,37% în 2025 și a continuat să scadă și în 2026.
Într-o notă de miercuri, George Saravelos, șeful cercetării FX la Deutsche Bank, a spus că statutul de monedă refugiu al dolarului este un „mit”.
El a contestat ideea că dolarul „crește în perioade de aversiune la risc”, adăugând: „Un simplu grafic al relației dintre dolar și acțiuni arată că acest lucru nu este adevărat. Corelația medie USD-acțiuni a fost istoric mai aproape de zero, iar în ultimul an dolarul s-a decorelat din nou de S&P.”
Cole Smead, CEO și manager de portofoliu la Smead Capital Management, a declarat pentru CNBC la finalul lunii ianuarie că vede o slăbiciune suplimentară pentru dolar.
„Suntem într-o piață bearish* a dolarului pe termen lung”, a spus el. „Dacă te uiți la aceste ‘manii americane’ din piețe - bula telecom și bula tech de la finalul anilor 1990 - dolarul a atins vârful în 2002 și în șase ani a ajuns la un minim nemaivăzut de foarte mult timp.”
Indicele dolarului american a scăzut cu aproximativ 41% între 2002 și minimul din 2008.
Yenul fără randament
Yenul japonez a oscilat puternic pe parcursul lui 2025, iar zvonurile despre intervenții circulă acum în jurul monedei refugiu a Asiei.
La începutul lui 2025, yenul valora aproximativ 156 față de dolar. S-a întărit pe măsură ce Banca Japoniei a semnalat că va continua să crească dobânzile, dar a rămas în jurul nivelului 150 pentru cea mai mare parte a trimestrului doi și trei.
A început să slăbească puternic după octombrie, când Sanae Takaichi a devenit prim-ministru. Poziția ei de politică fiscală expansionistă a provocat vânzări de yen, crescând randamentele pe termen lung ale obligațiunilor guvernamentale japoneze.
Yenul a scăzut cu 5,9% între preluarea funcției de către Takaichi și 23 ianuarie, înainte ca o verificare a ratelor de către Rezerva Federală din New York asupra perechii dolar/yen pe 23 ianuarie să ducă la o apreciere bruscă a monedei până la aproximativ 152.
Totuși, yenul începuse să slăbească din nou, apropiindu-se de nivelul 157, înainte să se întărească iar după ce Partidul Liberal Democrat a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile pentru Camera Inferioară de duminică.
Analiștii Citi au spus că este puțin probabil ca yenul să slăbească mult peste nivelul 160, deoarece acest lucru ar putea determina intervenții ale autorităților japoneze sau americane.
„Yenul se va apropia din nou de nivelul 160, dar probabil va exista o luptă între piață și autorități în jurul nivelului 159”, a spus banca olandeză ING într-o notă din 9 februarie. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a negat că SUA ar fi intervenit înainte de verificarea ratelor din ianuarie.
Francul ezitant
Spre deosebire de dolar și yen, țara de origine a francului elvețian nu este mare, dar stabilitatea politică a Elveției, datoria redusă și economia diversificată îl fac un activ refugiu. Căutarea de active stabile în ultimul an l-a avantajat. Și-a păstrat valoarea mult mai clar decât dolarul sau yenul.
În 2025, francul s-a apreciat cu aproape 13% față de dolarul american. A continuat să se aprecieze și în 2026, atingând un maxim al ultimilor 11 ani față de dolar. De asemenea, a atins un maxim al ultimilor 11 ani față de euro la începutul acestei luni.
Traiectoria francului nu a fost complet lipsită de turbulențe. Pe 30 ianuarie, când aurul și argintul au fost lovite de o vânzare istorică - care a șters până la 30% din valoarea argintului - investitorii au ieșit și din francul elvețian, moneda pierzând aproximativ 1,2% față de dolar.
Totuși, aceasta a fost una dintre doar 10 zile de tranzacționare din ultimul an în care francul a scăzut față de dolar. Dar această putere creează probleme în Elveția - iar dacă se întărește mai mult, ar putea forța o intervenție din partea autorităților pentru a limita impactul unei monede prea puternice asupra economiei.
În mod neobișnuit pentru economiile dezvoltate, Elveția se confruntă cu o creștere lentă a prețurilor, iar un franc mai puternic ar putea adăuga presiuni deflaționiste suplimentare asupra economiei bazate pe exporturi.
Rata inflației este de doar 0,1%, iar dobânda cheie a Băncii Naționale Elvețiene este 0%. Cum oficialii încearcă să evite reintroducerea politicii nepopulare a ratelor negative din perioada 2015–2022, francul în întărire complică politica monetară a SNB.
Oficialii elvețieni au intervenit anterior pe piața valutară vânzând franci și cumpărând valute străine pentru a tempera aprecierea monedei.
Dar acest lucru implică acum riscuri, deoarece administrația Trump - atât în primul, cât și în al doilea mandat - a criticat intervențiile SNB.
Președintele SNB, Martin Schlegel, a declarat pentru CNBC luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, că banca este „pregătită să intervină pe piața valutară dacă este necesar”.
Economiștii băncii elvețiene UBS, care prognozează că francul va pierde aproximativ 2% față de dolar până la finalul anului, au spus că este puțin probabil ca SNB să „reacționeze puternic” la aprecierea monedei.
„Intervențiile valutare sporadice sunt posibile, dar o acțiune pe scară largă nu este justificată, în opinia noastră, având în vedere riscurile limitate de deflație, perspectivele optimiste de creștere globală și supraevaluarea moderată a CHF”, au spus aceștia.
Totuși, banca a spus într-un raport separat că vede un potențial limitat de creștere pentru franc.
Economiștii chestionați de Reuters la începutul acestei luni au spus că se așteaptă ca dolarul să recupereze 2,2% față de franc până la sfârșitul lui aprilie.
Matthew Ryan, șeful strategiei de piață la firma globală de servicii financiare Ebury, a declarat că dolarul și yenul „și-au pierdut fără îndoială din strălucire în ultima perioadă”, în timp ce francul elvețian „s-a consolidat ca principala monedă refugiu preferată”.
Lee Hardman, analist valutar pentru banca japoneză MUFG, a fost de acord că atractivitatea de refugiu sigur a yenului și dolarului a fost „subminată” de turbulențele politice. „Pe termen lung, francul elvețian s-a dovedit a fi cea mai bună rezervă de valoare dintre monedele G10, inclusiv JPY și USD”, a spus el.
*Bearish vine de la cuvântul bear (urs în limba engleză n.red) care este un sinonim folosit în piața pentru vânzători. Termenul bearish descrie o atitudine negativă a investitorilor (bearish market = piața în scădere n.red).
Ştiri video recomandate
