O coaliție nordică de instituții financiare, sindicate și specialiști în climă a emis miercuri un avertisment dur Comisiei Europene, solicitând liderilor Uniunii Europene să mențină interdicția existentă privind noile foraje de petrol și gaze din Arctica, în timp ce blocul își revizuiește politica în regiune, potrivit Euronews.
Într-o scrisoare deschisă adresată către cinci comisari europeni, grupul îndeamnă Bruxellesul să nu își atenueze poziția, temându-se că blocul ar putea renunța la opoziția față de forajele din Arctica, invocând acuzații anterioare din mass-media.
Din 2021, UE a susținut o interdicție globală privind noile foraje de petrol și gaze ca parte a politicii sale arctice din motive de mediu. Dar UE își revizuiește în prezent strategia regională în Arctica, determinându-i pe criticii noilor proiecte de foraj pentru combustibili fosili să se pronunțe.
Premisa scrisorii constă atât în preocupările legate de mediu, cât și în potențialele amenințări la adresa securității Europei, având în vedere proximitatea sa față de teritoriul rusesc, unde Moscova se mândrește adesea cu exerciții nucleare.
Riscuri de securitate nucleară
Coaliția susține că situația geopolitică în schimbare a sporit riscurile de securitate în Marea Barents, infrastructura petrolieră și gazieră fiind ținte potențiale pentru războiul hibrid din cauza proximității față de teritoriul rusesc și de Ruta Mării Nordului.
„Dacă petrolul și gazele care curg din partea norvegiană a Arcticii devin cruciale pentru securitatea energetică a Europei, acest lucru ar face infrastructura și mai atractivă ca ținte pentru sabotaj și ar face UE vulnerabilă la astfel de atacuri”, se arată în scrisoarea susținută de 127 de semnatari, majoritatea provenind din emisfera nordică.
Semnatarii, inclusiv fostul vicecancelar german și ministru federal pentru afaceri economice și protecție climatică, Robert Habeck, și fostul ministru danez pentru climă și energie, Connie Hedegaard, avertizează că o extindere a forajelor de petrol și gaze în regiunea arctică ar adăuga presiune asupra „ecosistemelor de importanță globală, prin creșterea riscului de deversări și scurgeri de petrol, care ar putea provoca daune ireversibile asupra mediului”. â
Semnatarii susțin că regiunea arctică se încălzește de patru ori mai repede decât media globală și avertizează că împingerea dezvoltării combustibililor fosili mai la nord, în sudul vulnerabil al Mării Barents, reprezintă o „amenințare imposibil de gestionat” pentru ecosistemele marine de importanță globală.
Eroare economică?
Susținătorii forajelor arctice le prezintă frecvent ca un scut necesar împotriva volatilității energetice a Europei, dar scrisoarea coaliției nordice demontează această cronologie.
Aceștia susțin că proiectele de pe platoul continental norvegian durează aproximativ 13 ani pentru a fi dezvoltate, ceea ce înseamnă că orice noi zăcăminte arctice aprobate astăzi nu ar ajunge la producția completă până în jurul anului 2040.
Evaluările independente de piață de la Rystad Energy erodează și mai mult argumentele economice, notează scrisoarea, estimând că resursele extractibile economic din Marea Barents sunt de fapt cu 78% mai mici decât previziunile oficiale ale guvernului norvegian.
Scrisoarea susține, de asemenea, că orice nouă producție comercială de gaze naturale lichefiate (GNL) ar necesita semnarea de către UE a unor acorduri de achiziție de gaze pe 20-25 de ani, deoarece capacitatea existentă este utilizată pe deplin timp de decenii. Semnatarii avertizează că această mișcare ar bloca Europa în dependența de combustibilii fosili mult timp după termenul limită din 2050 pentru atingerea unui impact net zero asupra climei.
În schimb, coaliția încurajează Comisia să intensifice eforturile în electrificarea internă, eficiența rețelei și implementarea rapidă a energiei regenerabile.
„Credem că cea mai eficientă modalitate de a continua consolidarea securității energetice pe termen lung a UE este de a intensifica electrificarea UE și măsurile interne privind energia regenerabilă și eficiența energetică, nu de a adânci dependența de combustibilii fosili importați”, se arată în scrisoare.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că executivul UE actualizează strategia pentru Arctica, dezvăluită în 2021, pentru a aborda situația în continuă evoluție din regiune, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al inflației declanșate de războiul condus de SUA împotriva Iranului, precum și de manifestările repetate ale SUA de a „dobândi” Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.
Ştiri video recomandate
