Jimmy Lai, activist şi magnat media din Hong Kong, care a fost o figură importantă în protestele pro-democraţie din 2019, a fost găsit vinovat luni într-un proces istoric intentat din motive de securitate naţională, care a atras atenţia internaţională şi a devenit un simbol al represiunii Beijingului împotriva disidenţilor din această regiune, scrie NBC News. El riscă să fie condamnat pe viață, scrie CNN.
Lai, unul dintre cei mai proeminenţi critici ai Partidului Comunist Chinez, a fost arestat în 2020, la scurt timp după ce Beijingul a impus o lege radicală în materie de securitate naţională ca răspuns la protestele antiguvernamentale, care au agitat Hong Kongul timp de luni de zile în 2019 şi care uneori au degenerat în violenţe.
El a fost găsit vinovat de două acuzaţii de colaborare cu forţe străine în temeiul legii privind securitatea naţională, precum şi de o acuzaţie de conspiraţie pentru publicarea de materiale care incită la revoltă, în temeiul legislaţiei din perioada în care Hong Kong era colonie britanică.
Lai, care a împlinit 78 de ani săptămâna trecută şi riscă închisoarea pe viaţă, va fi condamnat la o dată ulterioară şi are dreptul să facă apel.
Luni, el părea slăbit, dar în stare bună, când a intrat în sala de judecată purtând ochelari, un pulover verde şi un sacou gri, zâmbind şi salutându-şi familia.
Procesul de 156 de zile, care a început în decembrie 2023, a fost criticat de guvernele occidentale şi de grupurile pentru drepturile omului ca fiind motivat politic. Atât Statele Unite, cât şi Marea Britanie au cerut eliberarea lui Lai, cetăţean britanic, iar preşedintele Donald Trump a promis în repetate rânduri că îl va „elibera”.
În verdictul lor de 855 de pagini, cei trei judecători selectaţi cu grijă s-au concentrat pe interacţiunile lui Lai cu înalţi oficiali ai guvernului american, inclusiv întâlnirile pe care le-a avut în momentul culminant al protestelor din 2019 cu vicepreşedintele de atunci Mike Pence, secretarul de stat de atunci Mike Pompeo, consilierul de securitate naţională de atunci John Bolton şi mai mulţi membri ai Congresului.
Paralelă stranie
Judecătoarea Esther Toh a spus că Lai a făcut presiuni persistente asupra Washingtonului pentru a „ajuta la răsturnarea” guvernului chinez prin impunerea de sancţiuni, blocade sau alte măsuri ostile „sub pretextul de a ajuta poporul din Hong Kong”. Ea a spus că este „analog cu situaţia în care un cetăţean american ar cere ajutorul Rusiei pentru a răsturna guvernul SUA sub pretextul de a ajuta statul California”.
Judecătorii au mai spus că Lai a folosit Apple Daily, tabloidul său pro-democraţie, acum închis, pe care l-a fondat în 1995, pentru a publica o serie de articole sediţioase, menite să incite la ură împotriva guvernelor din Hong Kong şi China şi să „stârnească opoziţia împotriva acestora”.
Lai, care a depus mărturie timp de 52 de zile, a negat că şi-ar fi folosit relaţiile din străinătate pentru a influenţa politica externă a Chinei şi Hong Kongului. El a mai spus că nu a intenţionat niciodată să „polueze” minţile cititorilor săi, ci doar a comentat faptele.
Toh a spus însă că Lai „nu a ezitat niciodată în intenţia sa de a destabiliza” guvernul chinez şi a citat mesajele sale de pe WhatsApp, discuţiile live, interviurile acordate Fox News şi postările de pe reţelele sociale. Ea a spus că el a continuat să-şi urmărească obiectivele chiar şi după promulgarea legii privind securitatea naţională, la 30 iunie 2020, dar „într-un mod mai puţin explicit”.
„Singura intenţie” a lui Lai era „să urmărească căderea” Partidului Comunist Chinez, a conchis judecătoarea, „chiar dacă preţul final era sacrificarea intereselor poporului” din China şi Hong Kong.
Casa Albă nu a răspuns imediat la solicitarea de a comenta verdictul. Un oficial al Casei Albe a confirmat luna trecută pentru NBC News că Trump a discutat cazul lui Lai cu preşedintele chinez Xi Jinping în timpul întâlnirii lor din octombrie din Coreea de Sud.
Test al libertății presei din Hong Kong
Procesul lui Lai este considerat un test al independenţei judiciare şi al libertăţii presei în Hong Kong, regiune căreia i s-a promis că libertăţile civile în stil occidental vor fi păstrate timp de 50 de ani după revenirea sub stăpânirea chineză în 1997.
Grupurile pentru drepturile omului au criticat condamnarea, Human Rights Watch afirmând că este „atât crudă, cât şi o parodie de justiţie”.
„Tratamentul abuziv al guvernului chinez faţă de Jimmy Lai are scopul de a reduce la tăcere pe toţi cei care îndrăznesc să critice Partidul Comunist”, a declarat Elaine Pearson, directoarea pentru Asia, într-un comunicat.
Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor a declarat că hotărârea „subliniază dispreţul total al Hong Kongului faţă de libertatea presei”.
„Singura vină a lui Jimmy Lai este că a condus un ziar şi a apărat democraţia”, a declarat Beh Lih Yi, directorul grupului pentru Asia-Pacific, într-un comunicat. „Riscul ca el să moară din cauza stării proaste de sănătate în închisoare creşte pe zi ce trece – el trebuie să se reunească imediat cu familia sa”, a adăugat Beh Lih Yi.
Guvernele din Hong Kong şi China afirmă că Lai a avut parte de un proces echitabil şi că toate aceste critici sunt o încercare de a submina statul de drept al metropolei. Ele susţin că libertatea presei continuă să fie protejată de mini-Constituţia din Hong Kong.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a declarat vineri că Beijingul sprijină ferm guvernul din Hong Kong în „trimiterea în faţa justiţiei a criminalilor care pun în pericol securitatea naţională”.
Democrație înăbușită
Lai a petrecut aproape cinci ani în izolare de la arestarea sa în 2020, timp în care a fost condamnat pentru mai multe alte acuzaţii, inclusiv adunare neautorizată şi fraudă. Familia şi susţinătorii săi şi-au exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la starea sa de sănătate, deoarece Lai suferă de diabet şi hipertensiune arterială, precum şi de palpitaţii cardiace.
Guvernul din Hong Kong afirmă că Lai a beneficiat de servicii medicale „adecvate şi complete” în timpul detenţiei şi că separă persoanele precum Lai de ceilalţi deţinuţi, la cererea acestora, pentru a le asigura „siguranţa şi bunăstarea personală”.
Disidenţa deschisă a fost practic interzisă în Hong Kong în temeiul legii privind securitatea naţională impusă de Beijing şi al legislaţiei locale conexe, ambele fiind considerate de oficiali ca fiind necesare pentru restabilirea stabilităţii după protestele din 2019. Majoritatea personalităţilor pro-democraţie din oraş au fost încarcerate, au renunţat la politică sau s-au mutat în străinătate.
Verdictul în cazul Lai vine la o zi după ce ultimul mare partid de opoziţie din Hong Kong, Partidul Democrat, s-a desfiinţat în urma unui vot al membrilor săi, care au invocat presiuni din partea oficialilor chinezi.
De asemenea, verdictul vine la o săptămână după alegerile legislative rezervate „numai pentru patrioţi”, organizate în conformitate cu reguli modificate în 2021, care impun verificarea candidaţilor din punct de vedere al securităţii naţionale. Oficialii au apărat noile reguli ca fiind necesare pentru restabilirea stabilităţii, dar criticii spun că acestea au marginalizat grupuri precum Partidul Democrat şi au lăsat legislativul fără o opoziţie semnificativă. Rata de participare la vot a fost de 31,9%, un nivel aproape record, mult mai scăzut decât în alegerile dinaintea reformei legislative.
Ştiri video recomandate
