Un pasionat de arheologie din Norvegia a confundat o rară monedă de argint veche de 900 de ani, descoperită cu ajutorul detectorului de metale, cu un simplu nasture, până când cercetătorii au realizat că era o piesă unică, asociată cu Magnus Barefoot (cunoscut și ca Magnus Berrføtt), conducătorul războinic considerat adesea ultimul rege viking al Norvegiei, potrivit livescience.
Moneda, găsită într-un câmp din apropierea Mănăstirii Utstein din sud-vestul Norvegiei, datează din timpul domniei lui Barefoot, din 1093 până în 1103. Este prima monedă de acest tip descoperită vreodată pe pământ norvegian, potrivit unei declarații traduse din decembrie 2025 de la Muzeul de Arheologie al Universității din Stavanger.
„Este un gând fascinant că am putea fi la doar o mare comoară distanță de a avea o viziune complet diferită asupra monedelor lui Magnus Berrføtt și subliniază importanța tuturor noilor descoperiri care se fac”, au declarat reprezentanții muzeului în declarație.
Pasionatul de arheologie, Morten Eek, a găsit obiectul în aprilie 2025. Acesta provenea din stratul de arat din sol, la aproximativ 10-15 centimetri sub suprafață.
O parte părea strălucitoare și argintie, dar cealaltă era acoperită de cupru și avea o pată întunecată la mijloc, dându-i un aspect de buton. Eek l-a luat acasă și l-a așezat alături de alți nasturi, monede moderne uzate și bucăți de fier vechi pe care le adunase.
Abia câteva luni mai târziu, când Eek le-a arătat comorile colegilor săi pasionați de detectoarele de metale, aceștia au observat că partea de argint arăta ca o monedă medievală. Designul acesteia semăna cu o ilustrație din lucrarea de referință din 1865 „Monedele Norge din Evul Mediu”, de C.I. Schive.
Aceștia au contactat apoi Muzeul de Arheologie al Universității din Stavanger, unde cercetătorii au examinat obiectul mai atent.
Experților li s-a părut ciudat, deoarece cineva o modificase după ce a fost bătută. O placă de cupru fusese așezată peste o parte, iar marginea exterioară a monedei fusese pliată în jurul ei. Două crestături rotunjite de pe margine arată unde ar fi putut fi atașat un lanț sau o buclă, sugerând că moneda a fost purtată ulterior ca bijuterie.
Cercetătorii ar fi putut îndepărta placa de cupru pentru a vedea ce se afla dedesubt, dar acest lucru ar fi deteriorat starea fragilă a obiectului.
Pentru a investiga partea acoperită a monedei, echipa a radiografiat-o. Scanarea a dezvăluit un grifon, o creatură mitică cu corp de leu și trăsături de pasăre de pradă. Motivul a fost uneori interpretat ca leul Sfântului Marcu, un simbol creștin, dar muzeul a observat că animalul de pe aceste monede seamănă foarte mult cu un grifon. În arta creștină medievală, grifonii erau folosiți pentru a simboliza natura duală a lui Hristos, atât umană, cât și divină.
Partea vizibilă a dezvăluit un motiv „cruce peste cruce”, cu brațe dublu aliniate și semicercuri mici sau forme de bol la capete. Împerecherea crucii cu grifonul este ceea ce face ca moneda să fie atât de rară.
Raritatea unor astfel de monede „ne-ar putea spune ceva despre amploarea baterii de monede de către Magnus Berrføtt”, au declarat reprezentanții muzeului în comunicat.
În total, aproximativ 100 de monede, răspândite în 12 situri, sunt cunoscute din timpul domniei lui Magnus Barefoot, potrivit muzeului. Acest lucru face ca fiecare exemplu nou să fie valoros pentru înțelegerea modului în care monedele au fost produse și circulate în Norvegia la sfârșitul epocii vikinge și începutul Evului Mediu.
Cine a fost Magnus Barefoot
Magnus Barefoot este uneori numit Magnus Barelegs, datorită kilturilor pe care le purta. A devenit rege în 1093 după moartea tatălui său, Olav Kyrre (numit și Olaf al III-lea al Norvegiei), a cărui domnie a fost amintită ca o perioadă relativ pașnică. Barefoot a urmat o cale diferită. La fel ca bunicul său, Harald Hardrada, Regele norvegian ucis în bătălia de la Stamford Bridge în 1066, Barefoot și-a construit reputația prin război.
Barefoot și-a petrecut o mare parte din domnie făcând campanii în străinătate. El a căutat să extindă puterea norvegiană pe rutele maritime occidentale, inclusiv Insula Man și părți din Marea Irlandei. Muzeul a menționat că a fost asociat cu zicala conform căreia un rege este menit „pentru onoare și glorie, și nu pentru o viață lungă”. Moartea sa a reflectat acest lucru, deoarece a murit în jurul vârstei de 30 de ani, în 1103, când a fost atacat prin ambuscadă și ucis în timpul unei campanii în Irlanda.
Moneda indică mai mult decât ambițiile militare ale lui Barefoot. Potrivit muzeului, aceasta reflectă și una dintre reformele sale interne. Conducătorii norvegieni anteriori au redus conținutul de argint al monedelor lor, dar Barefoot a restabilit un standard ridicat al argintului, cu monede care erau în jur de 90% argint.
Este imposibil de știut dacă moneda s-a pierdut la Mănăstirea Utstein în timpul vieții lui Barefoot. Deoarece a fost transformată în bijuterie la un moment dat, este posibil să fi circulat ani de zile sau chiar generații după ce a încetat să mai fie folosită ca monedă.
