Marea Caspică se micșorează rapid. O scădere pe termen lung a nivelului apei a fost documentată prin observații satelitare susținute de cercetări hidrologice și climatice, demonstrând o tendință descendentă constantă de la mijlocul anilor 1990. De-a lungul unor părți ale coastei Azerbaidjanului, inclusiv în zonele joase ale Peninsulei Abșeron, scăderea nivelului apei devine din ce în ce mai vizibilă, scrie Euronews.
Oamenii de știință au avertizat că schimbările climatice și degradarea habitatelor accelerează pierderea apei în regiune. Nivelurile în scădere afectează din ce în ce mai mult ecosistemele, biodiversitatea și comunitățile de coastă de-a lungul țărmului caspic.
De ce este Marea Caspică sub presiune
Marea Caspică este un bazin fără ieșire la mare, fără ieșire naturală, ceea ce înseamnă că nivelul apei depinde în întregime de echilibrul dintre debitul râului, precipitații și evaporare.
Fluviul Volga este principala sursă de aport de apă dulce, furnizând cea mai mare parte a apei care intră în sistem. Cercetările hidrologice arată că schimbările în debitul râurilor, combinate cu creșterea temperaturilor regionale, au crescut evaporarea și au perturbat acest echilibru.
„Schimbările climatice accelerează evaporarea și perturbă echilibrul hidric al Mării Caspice”, explică Elnur Safarov, expert în studii despre Marea Caspică la organizația de mediu IDEA Public Union și coordonator al Rețelei Științifice Integrate Caspice (CASPISNET).
El adaugă că încălzirea continuă ar putea intensifica declinul pe termen lung și presiunile din întregul bazin. Retragerea apei modifică deja peisajele și ecosistemele costiere.
Nava Muzeului Surakhani, o navă care odinioară plutea în larg, se află acum pe ape puțin adânci, un indicator vizibil al schimbării nivelului apei.
Aceste schimbări sunt observabile mai ales în zonele de coastă, unde chiar și mici reduceri ale nivelului apei pot duce la expunerea unor mari bucăti din fundul mării.
Habitatele în scădere și presiunea asupra ecosistemului
Foca caspică este considerată pe scară largă un indicator cheie al sănătății ecosistemului din bazin. Conform evaluărilor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), specia este pe cale de dispariție și a înregistrat o reducere pe termen lung a populației, determinată de multiple presiuni.
„Declinul populației de focă caspică apropie această specie deja pe cale de dispariție de riscul de dispariție”, spune zoologul Nijat Hasanov, subliniind presiuni combinate, inclusiv pierderea habitatului, reducerea formării gheții în zonele nordice, poluarea și capturile accidentale.
Monitorizarea mediului arată că scăderea nivelului apei afectează zonele umede și sistemele din întregul bazin.
„Peștii din Marea Caspică, printre care se numără sturionii și alte specii endemice, își pierd habitatele naturale”, spune el.
El observă că declinul populațiilor devine o preocupare „atât din perspectiva biodiversității, cât și a securității alimentare”.
De asemenea, el subliniază impactul mai amplu asupra ecosistemului, adăugând că regiunea oferă „habitate de cuibărit, reproducere și odihnă pentru milioane de păsări”, inclusiv pelicani, flamingo și rațe, toate dependente de condiții costiere stabile.
Schimbarea mediului remodelează și activitatea umană de-a lungul coastei.
„Trebuie să meargă mai adânc în mare pentru a prinde aceeași cantitate de pește pe care o prindeau înainte lângă țărm”, spune Farhad Mukhtarov, expert în guvernanța apei la Institutul Internațional de Studii Sociale, referindu-se la comunitățile de pescari din Azerbaidjan.
El observă că, în unele cazuri, pescarii călătoresc acum pe distanțe semnificative în largul mării și se confruntă cu o expunere sporită la schimbările meteorologice și ale condițiilor maritime.
Mukhtarov adaugă că, în ciuda acestor presiuni, comunitățile de coastă se adaptează prin cooperare și reziliență locală.
Cooperarea regională în cadrul Convenției de la Teheran
Cooperarea în domeniul mediului în cadrul bazinului este coordonată prin Convenția de la Teheran, semnată de Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia și Turkmenistan.
Cadrul sprijină cooperarea în domeniul prevenirii poluării, al protejării biodiversității și al monitorizării mediului.
Potrivit lui Mahir Aliyev, coordonatorul Secretariatului Convenției de la Teheran, scăderea nivelului apei este o preocupare comună, cu impact vizibil deja apărut asupra biodiversității, zonelor umede și sistemelor costiere.
„Scăderea continuă a nivelului Mării Caspice este o preocupare serioasă pentru toate cele cinci state riverane. Fiind cea mai mare întindere de apă interioară închisă din lume, Marea Caspică este deosebit de sensibilă la variabilitatea climatică și la presiunile umane. Combinația dintre debitele reduse și evaporarea crescută, legate de creșterea temperaturilor, modifică echilibrul hidrologic delicat al mării”, a spus el.
El subliniază că acțiunea regională coordonată este esențială pentru gestionarea consecințelor asupra mediului în întregul bazin.
Un sistem supus stresului climatic pe termen lung
Cercetările climatice și hidrologice indică în mod constant un dezechilibru persistent între debit și evaporare în bazin.
Creșterea temperaturilor duce la creșterea ratelor de evaporare, în timp ce variabilitatea debitului râurilor nu a fost suficientă pentru a compensa pierderile pe termen lung.
Experții descriu acest lucru ca parte a unei schimbări mai ample, determinate de climă, care afectează sistemele de ape interioare închise.
Luate împreună, observațiile prin satelit, studiile hidrologice și monitorizarea ecologică indică faptul că Marea Caspică se confruntă cu un declin susținut al nivelului apei.
Rezultatul este o transformare treptată a geografiei costiere, a ecosistemelor și a mijloacelor de trai din întreaga regiune, cu o presiune continuă asupra habitatelor, biodiversității și comunităților dependente de mediul în schimbare al bazinului.
