În ultimele zile, rețelele sociale au fost inundate de imagini care par desprinse dintr-un film apocaliptic: blocuri îngropate aproape complet sub zăpadă, copii și adulți care alunecă în viteză pe pârtii perfecte, formate pe fațadele clădirilor, troiene care depășesc cu mult etajele superioare. Unele dintre aceste imagini, care au făcut înconjurul lumii pe întreg internetul, în toate limbile planetei, sunt reale. Altele, însă, sunt fabricate ori masiv exagerate cu ajutorul inteligenței artificiale. Iar diferența dintre ele contează, întrucât asta arată cât de mult s-au dezvoltat motoarele AI și cât de ușor manipulabili suntem noi, oamenii care privim, distribuim și dăm inimi sau like-uri – în funcție de rețea – acestor postări.
Furtuna de zăpadă din Extremul Orient al Rusiei a existat și a fost una serioasă. Orașul Petropavlovsk-Kamceatski, situat în Peninsula Kamceatka, a fost lovit de un episod de ninsori istorice, care au paralizat viața locală, la propriu. Două persoane au murit după ce zăpada a căzut de pe acoperișuri, iar autoritățile au declarat stare de urgență. Datele confirmate de meteorologi vorbesc despre un strat de zăpadă de aproximativ 1,7 metri și troiene de până la 2,4 metri. Da, valori extreme, însă nu, nu a fost „sfârșitul lumii”.
Problema a apărut în momentul în care imaginile reale au fost amestecate cu unele generate de AI: mult mai spectaculoase. De-a dreptul „virale”. Și false. Astfel, clipuri cu blocuri de 7–9 etaje aproape complet acoperite de zăpadă, cu suprafețe netede ca o pârtie de schi și cu oameni care alunecă lin, la viteză mare, au strâns milioane de vizualizări pe TikTok și X. Unele au ajuns chiar și în fluxuri media mari, fără verificarea lor.
› Vezi galeria foto ‹
Despre acest mecanism avertizează și Dragoș Stanca, expert media și inițiator al Ethical Media Alliance, care atrage atenția că exact acel conținut „prea frumos ca să fie adevărat” ar trebui să fie cel care să ne ridice primele semne de întrebare.
„Orice material video care are scopul evident de a șoca sau a atrage atenția este, cel mai probabil, manipulat prin AI – o tehnologie care a democratizat accelerat în ultimii ani accesul la instrumente care erau, până de curând, destinate exclusiv producătorilor de film și profesioniștilor. De aceea insist să recomand să pornim de la premisa de ficțiune când vizionăm orice pare senzațional în spațiul digital”, a declarat Dragoș Stanca, pentru Antena3.ro.
Acesta ne explică și modul în care putem să ne dăm seama dacă anumite imagini sunt realizate cu AI sau nu.
„Vestea bună este că folosirea abuzivă a tehnologiei se poate atenua prin folosirea corectă a tehnologiei. Avem în buzunare un fact-checker profesionist: orice model LLM decent va detecta aceste manipulări imediat.
Cum se face asta, practic?
Pasul 1: faceți câteva print screens cu cadrele cele mai șocante și deosebite.
Pasul 2: încărcați-le într-un model LLM și adăugați promptul «Please fact-check this. Is it real? Check reliable sources».
Ideal – verificați modelele LLM între ele. Gemini vs. ChatGPT, Claude vs. Grok etc., pentru acuratețe mai mare.
Da, necesită un mic efort, însă sănătatea noastră informațională și chiar mintală merită această investiție”, explică Dragoș Stanca.
Reporterul Antena3.ro a aplicat exact această metodă și a verificat imaginile virale folosind trei modele de limbaj diferite: ChatGPT, Gemini și Grok.
Ce spune Gemini
În evaluarea sa, Gemini confirmă că ninsorile din Kamceatka sunt reale și istorice, dar precizează că „multe dintre cele mai dramatice imagini – precum troiene care ajung la etajele 7 sau 9 ale clădirilor și oameni care alunecă pe ele – au fost identificate ca fiind generate de inteligență artificială”.
Gemini subliniază că datele oficiale indică troiene de 2,5 până la 5 metri, suficiente pentru a îngropa mașini și a bloca intrările la parter, nu pentru a acoperi jumătate de bloc. Tot modelul semnalează semne tipice de AI: suprafețe de zăpadă „prea perfecte”, detalii arhitecturale care se deformează în mișcare și mișcări umane care ignoră legile fizicii.
Ce spune ChatGPT
ChatGPT ajunge la o concluzie similară, dar intră mai mult în detaliu. Evaluarea sa pornește de la diferențele dintre zăpada reală și cea „estetică” generată artificial. Potrivit ChatGPT, imaginile autentice arată zăpadă murdară, neregulată, cu urme de intervenție, oameni care se afundă și se mișcă greu, cadre tremurate, filmate din unghiuri banale, de la balcon sau de pe stradă. În schimb, acolo unde apar „pereți” de zăpadă perfect netezi, acumulări de mai multe etaje fără prăbușiri sau oameni care alunecă lin, ca pe o pârtie ideală, „este vorba de AI sau de editare agresivă”.
Ce crede Grok
Grok confirmă aceeași linie, cu accent pe imaginile aeriene extrem de dramatice. Modelul arată că „vederile de sus, cu zăpada sculptată în forme curbe uriașe, ca niște valuri sau pereți, care acoperă clădiri întregi, sunt în mare parte generate de AI”. Grok atrage atenția și asupra contextului urban: Petropavlovsk-Kamceatski este dominat de blocuri sovietice joase, iar acumulări uniforme de zăpadă pe mai multe etaje ar fi imposibile fără colaps structural.
De asemenea, precizează că „cele mai cinematice fotografii și videoclipuri care domină colajele virale sunt falsuri amplificate de haosul real”.
De ce prind astfel imagini la publicul larg
Însă, dincolo de valul de imagini false, evenimentul meteorologic din Kamceatka a fost real și sever. Acest lucru este confirmat și de datele oficiale citate de AccuWeather. Potrivit publicației americane, orașul Petropavlovsk-Kamceatski a fost lovit de un episod de ninsori extreme la mijlocul săptămânii trecute, care a dus la paralizarea completă a vieții urbane.
„Ninsorile abundente au fost provocate de o furtună puternică care s-a deplasat spre Marea Ohotsk, generând ninsori masive în sudul Peninsulei Kamceatka miercuri și joi, săptămâna trecută”, a confirmat Jason Nicholls, meteorolog senior la AccuWeather.
AccuWeather notează că zăpada a căzut într-un ritm atât de rapid încât autoritățile locale nu au mai reușit să țină pasul cu degajarea străzilor și a intrărilor în clădiri.
Iar potrivit publicației The Moscow Times, orașul a fost „complet paralizat”. Troienele au blocat intrările în clădiri, unele ajungând până la etajele inferioare, iar mașinile au fost îngropate complet sub zăpadă, în unele cazuri fiind greu de identificat.
AccuWeather subliniază însă că, deși furtuna a fost una istorică, amploarea reală a fenomenului nu corespunde imaginilor virale cele mai spectaculoase apărute pe rețelele sociale. Publicația atrage atenția că multe dintre videoclipurile distribuite masiv „nu sunt reale” și au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind contextul unei furtuni autentice pentru a crea imagini exagerate.
Un element-cheie semnalat de AccuWeather este lipsa de coerență urbană în multe dintre clipurile virale. Un oraș relativ mic, cu aproximativ 160.000 de locuitori, situat într-o zonă izolată, nu ar putea produce zeci de imagini diferite, extrem de cinematice, filmate din drone sau din unghiuri aeriene sofisticate, în plină furtună.
Mai mult, multe dintre videoclipurile false prezintă clădiri înalte, de peste zece etaje, acoperite aproape integral de zăpadă. În realitate, folosind imagini din Google Maps, este dificil de găsit în Petropavlovsk-Kamceatski clădiri mai înalte de patru etaje, un detaliu care demontează rapid autenticitatea acestor imagini.
AccuWeather explică și de ce astfel de falsuri au prins atât de ușor: Kamceatka este o regiune puțin cunoscută publicului larg, iar lipsa unei imagini mentale clare despre cum arată orașul și relieful local face ca materialele generate de AI să nu fie imediat contestate.
În același timp, datele oficiale confirmă caracterul neobișnuit al sezonului de iarnă.
„Aceste condiții sunt extrem de rare din perspectiva observațiilor moderne. Ultima dată când am văzut ceva similar a fost acum peste 50 de ani, la începutul anilor ’70”, a declarat Vera Poliakova, șefa Centrului Hidrometeorologic din Kamceatka.
Potrivit acesteia, Petropavlovsk-Kamceatski a înregistrat de trei ori cantitatea medie de zăpadă pentru luna decembrie și aproximativ 150% din media normală pentru prima jumătate a lunii ianuarie. După ultima furtună, stratul de zăpadă a ajuns la 1,7 metri, iar troienele la aproximativ 2,4 metri – valori extreme, dar departe de „munții” de zăpadă care apar în clipurile generate de inteligență artificială.
Ştiri video recomandate
