O companie australiană de explorare, Fleet Space Technologies, anunță că, folosind inteligență artificială bazată pe sateliți, a extins semnificativ proiectul de litiu Cisco din provincia canadiană Quebec. Estimările indică acum un potențial de aproximativ 329 de milioane de tone metrice de minereu, ceea ce ar însemna un total de aproape 360 de milioane de tone. Sistemul dezvoltat de companie poate identifica noi puncte de foraj în mai puțin de 48 de ore, relatează Earth.com.
Proiectul este coordonat de Fleet Space Technologies, o companie australiană specializată în tehnologii de explorare minerală conectate la sateliți. Geologii companiei folosesc aceste instrumente pentru a cartografia structura subterană a terenurilor de explorare, inclusiv a proprietății Cisco, dar și a altor proiecte aflate în faze incipiente, în diferite părți ale lumii.
În cazul Cisco, ținta de explorare este estimată la aproximativ 300 de milioane de tone de rocă ce conține litiu, cu o concentrație de circa 1% oxid de litiu. Dacă aceste cifre se confirmă, Cisco ar deveni unul dintre cele mai mari proiecte de litiu din rocă dură din regiunea James Bay.
Descoperirea arată și cum instrumentele digitale pot schimba radical fazele timpurii ale explorării, cu mult înainte ca o resursă să fie certificată oficial.
Sateliții și senzorii „văd” sub pământ
Platforma ExoSphere, dezvoltată de Fleet Space, conectează o rețea de sateliți mici cu senzori amplasați la sol, care înregistrează vibrațiile din roca de bază și transmit datele direct către sateliți.
Acești senzori, alimentați cu baterii și numiți „Geodes”, sunt plasați aproape de suprafață și captează constant energia seismică produsă de vânt, valuri sau activitatea umană.
Un studiu arată că tehnologia folosește zgomotul seismic ambiental pentru a crea imagini ale structurilor subterane, fără a fi nevoie de explozii sau alte metode invazive. Combinând aceste date cu informații gravitaționale, magnetice și geologice, ExoSphere generează hărți care indică zone cu proprietăți similare celor întâlnite în depozite cunoscute de litiu.
În interiorul proiectului de litiu Cisco
Proiectul Cisco este situat în regiunea James Bay din Quebec și beneficiază de acces rutier prin autostrada Billy Diamond. Compania Q2 Metals, care deține proiectul, a raportat intervale bogate în spodumen, un mineral de silicat de litiu și aluminiu folosit în baterii, aflat în corpuri groase de pegmatit.
Fleet Space susține că depozitele de litiu ar putea depăși limitele actuale ale proiectului Cisco, descriind zona ca având „potențial la scară regională”.
Echipele de explorare folosesc modelele ExoSphere pentru a direcționa forajele către structurile prioritare și pentru a transforma țintele de explorare în estimări oficiale de resurse.
James Bay, un adevărat coridor al litiului
Regiunea James Bay găzduiește deja mai multe proiecte și descoperiri de litiu din rocă dură, concentrate de-a lungul unor centuri geologice importante din nordul Quebecului.
Industria descrie zona drept un district prolific de spodumen, cu mai multe depozite confirmate și o infrastructură solidă de drumuri și porturi. Un avantaj major este energia hidro, produsă din apă, care permite funcționarea instalațiilor de procesare cu emisii mult mai reduse decât în regiunile dependente de cărbune.
Datorită acestei infrastructuri, proiectul Cisco este urmărit atent ca un test al vitezei cu care Canada poate aduce pe piață noi surse de litiu.
Ce înseamnă explorarea mai rapidă pentru baterii
Cererea de litiu crește rapid, pe măsură ce producția de vehicule electrice se extinde, iar rețelele energetice folosesc tot mai multe baterii pentru stocarea energiei solare și eoliene.
Agenția Internațională a Energiei estimează că cererea de litiu din tehnologiile curate ar putea crește semnificativ până în 2030. Având în vedere că o mină are nevoie de aproape un deceniu de la descoperire până la producție, economisirea câtorva ani în faza de explorare poate face o diferență majoră.
Proiecte precum Cisco oferă producătorilor de baterii și automobile mai multă siguranță atunci când negociază contracte de aprovizionare din America de Nord.
Proiectul Cisco se află pe teritoriul tradițional Eeyou Istchee, unde comunitățile Cree au o istorie îndelungată de utilizare a terenurilor și un cuvânt important de spus în deciziile legate de minerit.
Legislația din Quebec impune evaluări de mediu și consultări cu guvernele indigene înainte ca proiectele să avanseze. Acest proces poate dura, dar contribuie la legitimitatea proiectelor atunci când dialogul este real. Pentru că ExoSphere restrânge zonele de foraj, companiile pot limita suprafața afectată de drumuri, platforme și depozite de deșeuri, reducând impactul asupra zonelor sensibile.
Cum alege inteligența artificială următoarea gaură de foraj
După ce datele seismice, gravitaționale, magnetice și geologice sunt introduse în sistem, algoritmii Fleet caută tipare ale rocilor care corespund celor întâlnite în depozite cunoscute de litiu. Software-ul clasifică țintele, evidențiază structuri care ar putea conține pegmatite și le transformă în hărți și secțiuni analizate de geologi. Modelele pot fi actualizate în mai puțin de 48 de ore, pe măsură ce apar date noi din foraje.
Rezultatul este un ciclu continuu de feedback, în care fiecare rundă de foraj îmbunătățește imaginea subterană și permite plasarea mai precisă a următoarelor sonde.
Dacă estimările se confirmă, proiectul Cisco ar putea deveni un pilon al unui lanț de aprovizionare intern cu litiu, de la minele din Quebec până la fabricile de baterii. Rafinarea și producția de componente alimentate cu energie hidro ar oferi litiului canadian o amprentă de carbon mai redusă decât materialele importate din regiuni dependente de combustibili fosili.
Între timp, și alte companii miniere testează tehnologii similare pentru aur și alte metale critice, sperând că datele și AI-ul pot eficientiza explorarea.
Proiectul Cisco se află încă în faza de explorare, iar cifrele vehiculate reprezintă ținte conceptuale, nu rezerve confirmate. Transformarea lor în estimări bancabile va necesita foraje suplimentare, grile mai dense și verificări independente, conform standardelor canadiene.
Modelele ExoSphere se bazează pe ipoteze despre comportamentul rocilor la undele seismice, ceea ce înseamnă că trebuie calibrate cu mostre reale extrase din subteran.
Pentru moment, tehnologia oferă un avantaj important într-o perioadă în care lumea are nevoie urgentă de surse noi de metale pentru baterii cu emisii reduse de carbon.
Ştiri video recomandate
