Istanbulul ar putea avea, într-o zi, o a doua mare cale navigabilă, pe lângă Bosfor. Proiectul "Canalul Istanbul" prevede construirea unui canal artificial de aproximativ 45 de kilometri, care ar lega Marea Neagră de Marea Marmara.
Ideea pare simplă, o parte dintre nave ar urma să nu mai treacă prin Bosfor, iar riscul unui accident cu un petrolier în apropierea unui oraș cu milioane de locuitori ar fi redus. În realitate, proiectul a devenit mult mai controversat. Sunt întrebări legate de costuri, apă, mediu, dezvoltare imobiliară și viitorul Istanbulului.
"Canalul Istanbul" ar urma să fie construit în partea europeană a orașului. Traseul ar trece prin zona lacului Küçükçekmece, pe lângă barajul Sazlıdere și spre estul lacului Terkos, înainte de a ajunge la Marea Neagră.
Spre deosebire de Bosfor, care este o strâmtoare naturală, "Canalul Istanbul" ar fi săpat de oameni, scrie Eco News.
De ce vrea Turcia acest canal
Guvernul turc spune că Bosforul este tot mai aglomerat. Potrivit autorităților, aproximativ 43.000 de nave trec anual prin strâmtoare, iar vasele mari pot aștepta, în medie, peste 14 ore.
Bosforul este o rută dificilă, deoarece are curbe strânse, curenți puternici, feriboturi care traversează constant și cartiere aflate foarte aproape de apă. Un accident grav cu un petrolier ar putea afecta nu doar traficul naval, ci și locuințele, zonele istorice și mediul marin.
Una dintre marile probleme este costul proiectului. Site-ul oficial al "Canal Istanbul" vorbește despre 15 miliarde de dolari. Reuters a relatat însă în 2025 că proiectul era estimat la aproximativ 75 de miliarde de lire turcești, adică aproape 2 miliarde de dolari la cursul de atunci.
Diferența dintre aceste cifre ridică semne de întrebare. Marile proiecte de infrastructură ajung adesea să coste mai mult decât estimările inițiale, mai ales când includ poduri, drumuri, porturi și noi zone urbane.
Proiectul a fost lansat oficial în 2021, odată cu punerea fundației primului pod. Totuși, canalul propriu-zis nu a avansat într-un ritm constant. Planul a fost încetinit de probleme economice, lipsa finanțării și opoziția publică. Ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, a spus recent că proiectul nu a fost abandonat, dar a legat continuarea lui de găsirea banilor necesari.
Nu este doar un canal. Miza Mării Negre
"Canalul Istanbul" nu ar însemna doar o nouă rută pentru nave. Planurile autorităților includ și porturi de marfă, un port pentru iahturi, zone de agrement, centre logistice, diguri, puncte de acostare de urgență și sisteme moderne de control al traficului naval.
Astfel, proiectul ar putea schimba o parte importantă din nordul Istanbulului. Nu este vorba doar despre transport, ci și despre comerț, dezvoltare urbană și proiecte imobiliare.
Canalul ar fi construit într-o zonă foarte importantă pentru traficul naval internațional. Navele care pleacă din porturile Mării Negre spre Mediterana depind deja de strâmtorile turcești, iar ruta a devenit și mai importantă după invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022.
Există și o miză juridică. Turcia spune că noul canal nu ar afecta Convenția de la Montreux din 1936, care reglementează trecerea prin strâmtorile turcești, inclusiv pentru navele militare. Totuși, simplul fapt că această întrebare revine des arată că proiectul are și o dimensiune geopolitică.
Temeri legate de mediu
Criticii se tem că proiectul ar putea afecta grav mediul. Un studiu realizat în 2026 de cercetători de la Universitatea Tehnică din Istanbul a analizat posibile efecte asupra Mării Marmara, inclusiv poluare, lucrări de dragare, afectarea surselor de apă și creșterea salinității în zone unde apa sărată nu ar trebui să ajungă.
Guvernul respinge acuzațiile că Istanbulul ar putea rămâne fără apă din cauza canalului. Autoritățile spun că proiectul ar reduce rezervele totale de apă ale orașului cu aproximativ 3% și că pierderea ar putea fi compensată prin alte baraje.
Opozanții nu sunt convinși. Ei spun că Istanbulul este deja sub presiune din cauza creșterii populației, extinderii orașului, verilor tot mai calde și consumului tot mai mare de apă.
Pariul politic al lui Erdogan
Președintele Recep Erdogan a anunțat pentru prima dată proiectul în 2011, când era prim-ministru. El a prezentat "Canalul Istanbul" ca pe o soluție pentru protejarea Bosforului, a locuitorilor și a patrimoniului istoric al orașului.
Criticii susțin însă că Turcia ar trebui să investească mai întâi în locuințe sigure, infrastructură rezistentă la cutremure și protejarea resurselor de apă. Istanbulul este expus unui risc seismic major, iar mulți consideră că acestea sunt priorități mai urgente.
Deocamdată, "Canalul Istanbul" rămâne un proiect important politic, dar cu un calendar incert. Unele lucrări conexe, precum poduri, locuințe și infrastructură, ar putea continua, însă principala problemă rămâne finanțarea.
Dacă va fi construit, canalul ar putea schimba traficul naval, dezvoltarea urbană și viața de zi cu zi din nordul Istanbulului pentru multe generații. Dacă va rămâne blocat, proiectul va continua să fie simbolul unei dezbateri mai mari despre cum pot orașele moderne să se dezvolte fără să pună în pericol apa, natura și siguranța locuitorilor.
Ştiri video recomandate
