Antena 3 CNN Externe Mapamond Tineri din Generația Z practică un nou tip de „clubbing”, mai apropiat de rugăciune decât de petrecere

Tineri din Generația Z practică un nou tip de „clubbing”, mai apropiat de rugăciune decât de petrecere

Mia Lungu
4 minute de citit Publicat la 15:53 06 Iul 2026 Modificat la 15:53 06 Iul 2026
tineri petrecere club
Tineri la o petrecere. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Getty Images

În afara unui spațiu de dimensiunea unui hangar de avion, mulțimea formată din tineri din Generația Z și adolescenți crește treptat. Personalul evenimentului scanează coduri QR și fixează brățări de acces. Prietenii își fac selfie-uri în timp ce așteaptă la coadă. Odată cu lăsarea serii, porțile se deschid, iar aproape 5.000 de participanți intră în incintă.

În interiorul locației din Mumbai, unul dintre centrele economice ale Indiei, oamenii își scot încălțămintea și se așază pe podea, cu picioarele încrucișate. Luminile se sting treptat. În primul rând, o tânără mamă își leagănă bebelușul pe umeri, așteptând să înceapă muzica.

Când aceasta pornește, nu este vorba despre muzică electronică sau versuri pop, ci despre cântece devoționale hinduse vechi de secole, auzite de obicei în temple sau procesiuni religioase.

Pe măsură ce muzica se intensifică, segmente întregi ale mulțimii se ridică, aplaudă, cântă și dansează împreună. Atmosfera devine una extatică. Totuși, nu există alcool sau droguri, iar organizatorii le-au interzis complet – iar participanții spun că exact asta își doresc.

Un nou trend: „Bhajan clubbing”

Acesta este „Bhajan clubbing”, un trend în creștere rapidă în India, în care tinerii se adună pentru a se pierde în muzică devoțională, dar în stare de sobrietate, potrivit CNN.

Fenomenul face parte dintr-o tendință globală mai largă de evenimente „sober curious” sau „coffee raves”, populare în Europa și Statele Unite, pe măsură ce Generația Z se îndepărtează tot mai mult de alcool și droguri.

După aproximativ două ore de cântat și recitat, mulțimea iese din sală în grupuri vesele.

Pentru Jill Veera, 25 de ani, a fost prima experiență de acest tip. Spune că ar reveni fără ezitare.

„Un concert care te poate apropia de Dumnezeu, a fost extraordinar, uimitor”, a declarat ea. „La majoritatea concertelor, fumatul, vapatul și alcoolul sunt ceva normal”, a adăugat ea. „Dar aici, pentru mine, apa de unt a fost alcoolul meu.”

Între rugăciune și spectacol

Cântecele bhajan nu sunt noi. Ele reprezintă o formă veche de secole de muzică devoțională, interpretată în temple, procesiuni religioase și spații comunitare din India, de regulă gratuit.

Noutatea constă în context: evenimente cu bilete, organizate în spații mari, cu mașini de fum, ecrane LED uriașe și producție specifică concertelor și cluburilor moderne.

„Teatrul și spectacolul ne atrag”, spune Dhwani Paradia, 26 de ani. „Fumul, efectele de foc, ritmul muzicii – sunt lucruri cu care generația noastră rezonează.”

Sora ei, Fiyoni Paradia, 23 de ani, afirmă că atmosfera seamănă cu festivalurile de muzică electronică. „Chiar și decorurile sunt asemănătoare cu cele de la concertele techno”, spune ea. „Asta atrage publicul Gen Z.”

În centrul mișcării se află duo-ul artistic Backstage Siblings, care interpretează bhajan-uri încă din copilărie și care a reușit să adapteze acest gen tradițional limbajului Generației Z.

Raghav Agarwal, unul dintre cei doi artiști, spune că mesajul lor este clar: „Alcoolul și clubbing-ul sunt lucruri diferite. Alcoolul înseamnă intoxicație, clubbing-ul înseamnă să te bucuri de tine.”

Sora sa, Prachi Agarwal, adaugă că publicul poate veni împreună cu prieteni, părinți sau chiar bunici.

Un fenomen susținut și de industria muzicală

Trendul a atras atenția și industriei muzicale, fiind susținut de Saregama, una dintre cele mai vechi case de discuri din India. Online, clipurile din aceste evenimente – mulțimi care cântă sub lumini de concert, oameni care plâng, se îmbrățișează sau dansează desculți – au strâns milioane de vizualizări.

Susținătorii spun că aceste evenimente reprezintă o formă de spiritualitate modernă, desprinsă de ritualurile rigide și de controlul tradițional al templelor.

Criticii, în schimb, consideră că spiritualitatea riscă să fie transformată în spectacol și produs comercial.

Credință, identitate și business

Economia religioasă și spirituală a Indiei era estimată la aproximativ 58 de miliarde de dolari în 2025, cu perspective de creștere în următorul deceniu.

Fenomenul „Bhajan clubbing” apare și pe fondul unei schimbări politice mai largi în India, unde simbolurile hinduse și identitatea religioasă sunt tot mai prezente în spațiul public, în detrimentul idealurilor laice, susțin criticii.

Lideri ai partidului de guvernământ Bharatiya Janata Party, inclusiv premierul Narendra Modi, au lăudat public aceste evenimente. Modi a spus că este „încurajator” faptul că Generația Z a integrat bhajan-urile în stilul lor de viață, fără a compromite „demnitatea și puritatea” acestora.

Nikunj Gupta, organizator al acestor evenimente prin compania sa Sanatana Journey, spune că publicul este format în principal din studenți, absolvenți recenți și tineri profesioniști aflați în căutarea conexiunii sociale.

„Oamenii au multă anxietate și stres”, afirmă el. „Când vin aici, simt ușurare.”

India are o vârstă medie de aproximativ 29 de ani, una dintre cele mai tinere populații din lume. Deși tinerii sunt din ce în ce mai educați și ambițioși, mulți se confruntă cu presiunea competiției pentru locuri de muncă limitate, iar suspiciunile privind nereguli în examenele de angajare au amplificat frustrarea.

Pentru câteva ore, aceste adunări oferă o pauză de la aceste presiuni. Participanții descriu o stare de liniște și apartenență, o evadare din ritmul intens al vieții urbane.

Evenimente similare apar deja în Mumbai, Delhi și Bengaluru, iar formatul începe să fie preluat și în străinătate, inclusiv în Australia, Statele Unite și Regatul Unit.

„În loc să se simtă stresați sau să aibă mahmureală, oamenii simt calm”, spune Gupta. „Și de aceea tot mai mulți tineri devin parte din acest fenomen.”

×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close