Un grup de cercetători a descoperit că Itaca nu este insula întoarcerii acasă a lui Ulise. Aceştia susţin că regatul lui Ulise cântat de Homer este de fapt peninsula Paliki, aflată în partea de vest a Cefaloniei, iar descoperirea a fost anunţată în ajunul lansării filmului Odiseea, noua producţie a lui Christopher Nolan.
Nu era Itaca și nici măcar o insulă nu era regatul lui Ulise, punctul central al Odiseei lui Homer, un loc mitic al sufletului și o metaforă nemuritoare pentru întoarcerea acasă. A fost nevoie de 25 de ani pentru a stabili acest lucru, dar conluzille cercetării care vor fi publicate săptămâna viitoare, chiar în ajunul lansării „Odiseei”, noul film al lui Christopher Nolan, afirmă că locul cântat de poetul grec este de fapt peninsula Paliki, aflată în partea de vest a Cefaloniei, relatează Corriere della Sera.
Totul a început într-o seară, acum un sfert de secol, la Universitatea Cambridge, când un un om de afaceri, Robert Bittlestone, care studiase economia la universitatea britanică, s-a nimerit la o cină lângă James Diggle, un stimat profesor de greacă și latină, cu care a discutat pe larg despre poeziile lui Homer. A trecut un an până când Bittlestone l-a contactat din nou pe profesor, spunându-i că vrea să exploreze și să testeze împreună cu el o nouă ipoteză geografică despre Odisee. „Dumnezeule, m-am gândit, asta va fi o altă idee nebunească”, a declarat Diggle pentru Sunday Times din Londra, care a dezvăluit prima dată povestea.
Dar, din moment ce antreprenorul a fost foarte generos cu Societatea Clasică de la Queens' College, academicianul, acum în vârstă de 82 de ani, a fost de acord să-l asculte. Au petrecut o întreagă după-amiază și o seară împreună, până la miezul nopții. A doua zi dimineață, Diggle a fost convins: „Am dormit pe gânduri și cred că este foarte genial, trebuie să mergem mai departe”, a scris el într-un e-mail. Bittlestone îi explicase că indicațiile geografice detaliate date de Homer în Odiseea nu corespund insulei Itaca din epocă modernă. De exemplu, poetul spune că este cea mai vestică dintre trei insule și cea mai îndepărtată spre mare. Dar Itaca este cea mai apropiată de Grecia continentală și cea mai estică. În plus, Homer vorbește despre o insulă plată, în timp ce Itaca este muntoasă. În schimb, Peninsula Paliki se potrivește mai bine descrierii: este orientată spre mare, este cea mai vestică și este plată.
Raționamentul lui Bittlestone, însă, nu se susţinea cu privire la un aspect fundamental: Paliki este o peninsulă, în timp ce toată lumea a știut întotdeauna că regatul lui Ulise este o insulă. Dar oare chiar așa a fost? Antreprenorul a formulat inițial o ipoteză îndrăzneață: în epoca bronzului, în jurul anului 1200 î.Hr., Paliki era separată de restul Kefaloniei printr-o strâmtoare. Cu toate acestea, un cutremur (Kefalonia se află pe două plăci tectonice) a declanșat mai multe alunecări de teren, iar canalul s-a colmatat, transformând insula într-o peninsulă. Totuși, această teorie trebuia dovedită și, având multe conexiuni în lumea academică, Bittlestone a apelat la un geolog, John Underhill, care acum conduce Centrul pentru Tranziție Energetică de la Universitatea din Aberdeen, Scoția. Și el era convins că ipoteza trebuia investigată științific. Era anul 2007, iar cei doi au negociat un contract în valoare de 850.000 de euro (plătit în întregime de omul de afaceri) cu o firmă olandeză specializată în geologie și inginerie. A mers prost, datele științifice au concluzionat că poate un canal maritim existase cu 400.000 de ani mai devreme, dar cu siguranță nu exista unul în 1200 î.Hr., adică în timpul Războaielor Troiene. Bittlestone nu s-a descurajat, s-a întors la textul homeric și, cu ajutorul lui Diggle, a descoperit că, în realitate, Homer nu menționează niciodată o insulă în Odiseea. Nimeni nu se gândise la asta până atunci: poetul nu folosește cuvântul grecesc “nesos”, insulă, ci se referă la regatul lui Ulise uneori ca “gaia” (pământ), alteori ca “patris gaia” (pământ natal) și alteori ca “demos” (loc, pământ sau comunitate). Diggle a remarcat, de asemenea, că Homer ar fi putut folosi “nesos” fără nicio problemă pentru metrică, dar în schimb folosește adesea “demos”.
Cercetarea a fost lăudată și de actorul și scriitorul Stephen Fry, autorul unei cărți despre mitul lui Ulise, care a numit-o „scrupuloasă” și „impecabilă”. Din păcate, Robert Bittlestone nu va fi aici pentru a se bucura de recunoașterea definitivă a incredibilei sale descoperiri, care rescrie literalmente un mit, pentru că a decedat în 2015. „Ar fi fost fericit”, a spus profesorul Diggle. „Acum suntem siguri că știm soluția, chiar dacă va dura ceva timp până când comunitatea clasică și lumea o vor asimila”.
