Un râu subteran toxic, cu ape care transportă mercur, a fost descoperit infiltrându-se în laguna Mar Menor, o destinație populară în Spania pentru plajele sale. Acest flux ascuns trimite aproximativ 1 kg de mercur în lagună în fiecare an, potrivit earth.com.
Descoperirea a fost făcută de Céline Lavergne, doctor în științe, la Institutul de Științe Marine din Barcelona. Cercetarea sa se concentrează asupra modului în care urmele de metale se deplasează prin apele de coastă și afectează ecosistemele și comunitățile din apropiere.
Echipa de cercetători a urmărit o rețea de deversare submarină de ape subterane, care curg din acviferele de coastă în mare, sub fundul lagunei. Acest flux invizibil aduce mercur la niveluri similare cu cele din aer și de șaptezeci de ori mai mari decât râul Albujón.
Când această apă subterană se amestecă cu apa sărată a lagunei din apropierea țărmului, condițiile favorizează formarea de metilmercur, care este o formă de mercur care se formează în rețelele trofice.
Aceste zone de amestecare au un conținut scăzut de oxigen și sunt bogate în materie organică, susținând microbii care transformă mercurul anorganic în metilmercur.
Cercetătorii au raportat că au descoperit concentrații mari de metilmercur în apele din apropierea țărmului, indicând faptul că zonele de coastă unde apele subterane intră în mare pot deveni puncte fierbinți pentru producția de metilmercur.
Metilmercurul urcă în lanțurile trofice acvatice, astfel încât peștii prădători mai mari au de obicei concentrații mai mari decât creaturile mai mici pe care le consumă.
Care sunt consecințele pentru sănătate
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), metilmercurul poate deteriora creierul și sistemul nervos, în special în timpul dezvoltării fetale și în copilăria timpurie.
Pentru majoritatea oamenilor din Statele Unite, principala cale de expunere la mercur este consumul de pește și crustacee contaminate.
Nivelurile actuale de mercur din apa și peștii din Mar Menor nu sunt considerate alarmante, însă oamenii de știință avertizează că un metilmercur suplimentar ar putea schimba această imagine.
În ultimele decenii, Mar Menor a suferit înfloriri algale repetate și ape tulburi, determinate de scurgerile de nutrienți de la ferme, orașe și animale.
Aceste impulsuri de nutrienți au declanșat perturbări ecologice majore, inclusiv evenimente cu nivel scăzut de oxigen care au ucis iarba marină și peștii în ultimii ani.
Legătura cu încălzirea globală
Descoperirea unei surse toxice de mercur subteran adaugă un alt nivel de stres pentru un ecosistem care se confruntă deja cu presiuni multiple.
Verile mai calde și valurile de căldură mai frecvente vor intensifica probabil condițiile de nivel scăzut de oxigen, oferind microbilor care convertesc mercurul mai multe șanse de a prospera.
Echipa a prelevat probe de apă din lagună, apă din sedimentele de pe plajă, apă subterană din foraje și chiar din râul Albujón. Cercetătorii au măsurat concentrațiile de mercur și metilmercur dizolvat, alături de izotopi de radiu, care sunt trasori radioactivi care arată cât de repede intră apa subterană în lagună.
De-a lungul coastei Californiei, cercetătorii au arătat că deversarea apelor subterane submarine poate livra mercur în ocean la rate asemănătoare râurilor.
Studiile din Asia și nordul Europei au descoperit că aporturile de ape subterane uneori rivalizează sau depășesc sursele cunoscute de mercur în mările de coastă.
Până acum, nimeni nu cuantificase cât de importante ar putea fi apele subterane pentru ciclul mercurului într-o lagună de coastă precum Mar Menor.
Schimbările climatice încălzesc deja apele de coastă și fac ca căldura extremă să fie mai frecventă, tendințe care pot împinge lagunele puțin adânci spre pierderea de oxigen. Condițiile de oxigen scăzut, combinate cu materia organică abundentă și mercurul anorganic disponibil, sunt exact rețeta care ajută microbii să producă mai mult metilmercur.
Ştiri video recomandate
